Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Imbunatatirea legaturii dintre liderii institutiilor UE si cetatenii europeni, o prioritate in 2018

de Mara Dobrin 15 Feb. 2018 181

Imbunatatirea legaturii dintre liderii institutiilor UE si cetatenii europeni, o prioritate in 2018
In pregatirea reuniunii informale a liderilor din 23 februarie 2018, Comisia Europeana a prezentat miercuri, 14 februarie, o serie de masuri practice care ar putea eficientiza activitatea Uniunii Europene si imbunatati legatura dintre liderii institutiilor UE si cetatenii europeni.


Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „Prin Foaia de parcurs de la Bratislava, Declaratia de la Roma si acum Agenda liderilor, Europa pune accentul, pe buna dreptate, pe crearea unei Uniuni care sa le ofere cetatenilor sai rezultate concrete si tangibile cu privire la chestiunile care sunt importante pentru ei. Trebuie sa continuam pe aceasta cale. Eu am spus mereu ca functia este mai importanta decat forma – acum nu este momentul sa purtam discutii indelungate privind reforma institutionala sau modificarea tratatului. Exista, insa, o serie de masuri pe care le putem lua pentru a ne realiza si mai eficient prioritatile principale. Exista multe optiuni, insa obiectivul trebuie sa fie unul singur: crearea unei Europe care sa raspunda asteptarilor.”


Candidatii cap de lista: valorificarea experientei din 2014 de desemnare a candidatilor cap de lista („Spitzenkandidaten”)


Procesul electoral din 2014 a consolidat relatia dintre cele trei institutii ale UE si a imbunatatit eficienta activitatii lor. Le-a ajutat sa se alinieze in jurul unui program de lucru comun pentru urmatorul mandat de cinci ani, ceea ce a permis Comisiei Juncker sa isi orienteze activitatea intr-o directie cu un caracter politic mai pronuntat si sa se concentreze pe domeniile in care Uniunea obtine rezultatele cele mai bune, lasand restul in seama statelor membre.


In discursul sau din 2017 privind starea Uniunii, presedintele Juncker a declarat ca experimentul din 2014, si anume desemnarea unor „candidati cap de lista”, ar trebui sa continue. In acest sens, Comisia Europeana a prezentat modul in care procesul poate fi imbunatatit pe baza Tratatelor actuale, respectandu-se totodata echilibrul dintre institutiile UE si dintre statele membre. Printre altele, partidele politice sunt invitate sa isi aleaga candidatii cap-de-lista mai devreme, inainte de sfarsitul anului 2018, si sa inceapa campania electorala mai devreme. Astfel, alegatorii ar avea mai multe posibilitati de a-i cunoaste pe cei care isi prezinta candidatura si programele politice promovate de acestia.


Comisia recomanda, de asemenea, ca legatura dintre partidele nationale si partidele europene sa devina mai vizibila. Partidele politice de la nivel national ar trebui sa indice mai clar partidele europene la care sunt afiliate, de exemplu prin utilizarea siglelor acestora in materialele electorale si pe buletinele de vot. Acestea ar trebui, de asemenea, sa isi exprime o pozitie clara referitoare la subiectele importante de interes european, intentia de a se inscrie in grupurile politice din Parlamentul European si candidatul pe care il sustin pentru presedintia Comisiei Europene.


Componenta Parlamentului European si a Comisiei Europene


Liderii din cadrul Consiliului European trebuie sa decida, pe baza unei propuneri din partea Parlamentului European, componenta Parlamentului European pentru legislatura 2019-2024 si ce se va intampla cu locurile ramase vacante, care ar fi trebuit sa ii revina Marii Britanii. O optiune ar fi rezervarea unora dintre aceste locuri pentru o circumscriptie electorala transnationala. Desi intr-o rezolutie recenta (din 7 februarie), Parlamentul European a votat impotriva instituirii unei circumscriptii electorale transnationale, acesta a lasat totusi loc de discutii viitoare. O serie de state membre si-au exprimat recent sprijinul pentru aceasta idee, in timp ce altele si-au exprimat dezacordul.


O circumscriptie electorala transnationala ar putea consolida dimensiunea europeana a alegerilor, oferindu-le candidatilor posibilitatea de a interactiona cu un numar mai mare de cetateni din intreaga Europa. Pe de alta parte, in mod normal, parlamentarii ii reprezinta pe alegatorii care i-au votat la nivel local sau national si comunica indeaproape cu ei, atat din considerente de raspundere, cat si pentru a putea aborda preocuparile exprimate de acestia. Comisia se pronunta in favoarea ideii listelor transnationale, insa aceasta va necesita acordul unanim in cadrul Consiliului si modificarea legislatiei electorale din toate cele 27 de state membre anul viitor, pentru a se putea aplica alegerilor din 2019.


In prezent, Colegiul comisarilor este alcatuit din 28 de membri, cate unul din fiecare stat membru - in conformitate cu Decizia Consiliului European din 22 mai 2013. Inainte de desemnarea urmatoarei Comisii Europene, liderii vor trebui sa decida daca pastreaza principiul unui membru din fiecare stat sau daca reduc numarul de membri ai Comisiei. Un executiv de dimensiuni mai mici ar putea, teoretic, sa functioneze mai eficient, sa fie mai usor de gestionat si ar permite o distributie mai echilibrata a portofoliilor. Pe de alta parte, o Comisie mai restransa ar insemna ca unele state membre nu ar fi reprezentate la nivelul politic al institutiei si ar pierde avantajul mentinerii unui canal de comunicare politica directa cu cetatenii si autoritatile din tara lor de origine.


Un presedinte cu mandat dublu pentru Comisie si Consiliu


In discursul sau din 2017 privind starea Uniunii, presedintele Juncker a sugerat pentru prima data ideea unui presedinte cu mandat dublu. Detinerea de catre aceeasi persoana a functiilor de presedinte al Consiliului European si de presedinte al Comisiei Europene ar putea eficientiza structura Uniunii. Acest lucru este posibil in temeiul Tratatelor actuale, iar un mandat dublu nu implica fuzionarea celor doua institutii. Presedintele Comisiei Europene este deja membru al Consiliului European si niciunul dintre cei doi presedinti nu voteaza in Consiliul European; rolul lor este sa consilieze, sa ofere contributii bazate pe activitatea serviciilor aflate in subordinea lor si sa faciliteze crearea unor punti de legatura si gasirea unui numitor comun.


Dialogurile cu cetatenii


Comisia Europeana organizeaza periodic dialoguri cu cetatenii la care participa membri ai Comisiei, deputati in Parlamentul European, reprezentanti ai administratiilor nationale, locale si regionale, precum si ai societatii civile. Din 2012 pana acum s-au desfasurat aproape 500 de astfel de dezbateri publice interactive in 160 de locatii, iar Comisia va intensifica frecventa acestora pana la alegerile europene din mai 2019, propunandu-si sa organizeze aproximativ alte 500 de evenimente. Comisia saluta, de asemenea, initiativele statelor membre de a organiza propriile dialoguri nationale cu cetatenii referitoare la viitorul Europei si este pregatita sa ofere sprijin ori de cate ori va fi posibil, de exemplu prin stabilirea unei conexiuni intre acest proces si consultarea online privind viitorul Europei, care ar putea ramane deschisa pana la 9 mai 2019. Comisia va comunica beneficiile experientei sale statelor membre.



Ideile si optiunile propuse sunt o urmare directa a Raportului Comisiei Europene (din 8 mai 2015) privind alegerile pentru Parlamentul European din 2014, in care s-a exprimat angajamentul de a se identifica modalitatile de consolidare in continuare a dimensiunii europene si a legitimitatii democratice a procesului decizional al UE, precum si de a se examina in continuare motivele prezentei scazute la vot inregistrate in mod constant in unele state membre si de a se gasi solutii.



Sursa: europa.eu


 


 

Autor: Mara Dobrin



Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !

Rating:
Nota: 5 din 1 voturi
Newsletter zilnic GRATUIT
GDPR in Institutiile Publice - Ghid detaliat

Va oferim Cadou - Raportul Special Gratuit "GDPR in Institutiile Publice - Ghid detaliat"

Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul infoinstitutii.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016

Comentarii

0 comentarii

Lasa un raspuns

Informatiile scrise aici sunt confidentiale.

Adresa de email data nu va fi publicata niciodata. De asemenea, toate informatiile furnizate nu vor fi partajate cu terte persoane.



Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

eNews Info INSTITUTII
GDPR in Institutiile Publice - Ghid detaliat

Va oferim Cadou - Raportul Special Gratuit "GDPR in Institutiile Publice - Ghid detaliat"

Completeaza adresa de email la care vrei sa primesti Raportul Gratuit

eNews Info INSTITUTII
GDPR in Institutiile Publice - Ghid detaliat

Va oferim Cadou - Raportul Special Gratuit "GDPR in Institutiile Publice - Ghid detaliat"

Completeaza adresa de email la care vrei sa primesti Raportul Gratuit

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016