| de Ana Tudor 09 Dec. 2013 5106 |
Evaluarea angajatilor bugetari se realizeaza potrivit Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, publicata in Monitorul Oficial nr. 877 din 28 decembrie 2010, iar evaluarea functionarilor publici respecta dispozitiile Hotararii Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici, publicata in Monitorul Oficial nr. 530 din 14 iulie 2008.
Din punct de vedere juridic, obiectivele principale ale evaluarii personalului platit din fonduri publice le constituie promovarea si salarizarea. Fireste, acestor obiective prevazute expres in Legea-cadru nr. 284/2010 li se adauga obiectivele generale ale oricarei evaluari, asa cum am vazut in capitolele anterioare. Evaluarea salariatilor nu poate fi folosita in sectorul public cu aceeasi eficienta ca in sectorul privat.
Activitatea profesionala se apreciaza anual, ca urmare a evaluarii performantelor profesionale individuale, de catre conducatorul institutiei publice, la propunerea sefului ierarhic, prin acordare de calificative: "foarte bine", "bine", "satisfacator" si "nesatisfacator".
Ordonatorii principali de credite stabilesc criteriile de evaluare a performantelor profesionale individuale si pot stabili si alte criterii de evaluare in functie de specificul domeniului de activitate. Ordonatorul principal de credite, in raport cu cerintele postului, stabileste criterii de selectie proprii in completarea celor prevazute in Legea-cadru.
Evaluarea personalului bugetar se finalizeaza cu un calificativ, care va putea fi apoi contestat in cuprinsul unei proceduri legale de contestare, in fata unei comisii constituite la nivel superior. Se face asadar distinctie intre calificativul acordat si calificativul aprobat.
Trebuie observat ca, spre deosebire de sectorul privat unde, in principiu, scopul evaluarii nu vizeaza salarizarea, in sectorul public acesta este chiar obiectivul principal al evaluarii. De fapt, intreaga abordare este diferita: in sectorul privat, salarizarea este rezultatul negocierii colective, dar mai ales individuale, in timp ce in sectorul public o astfel de negociere nu este posibila, deoarece salariul este stabilit prin act normativ, in limita bugetului aprobat.
In consecinta, in sectorul public sunt necesare o serie de criterii transparente si universale pentru salarizarea personalului.
Autor: Ana Tudor
teeest
teeest
Comentarii
Lasa un raspuns
Informatiile scrise aici sunt confidentiale.
Adresa de email data nu va fi publicata niciodata. De asemenea, toate informatiile furnizate nu vor fi partajate cu terte persoane.