Crearea unui spatiu european al educatiei, pana in anul 2025

Vicepresedintele pentru locuri de munca, crestere, investitii si competitivitate, Jyrki Katainen, a declarat: „Un efort comun ar permite Europei, ca entitate, sa isi contureze viitorul, sa isi solutioneze mai bine problemele si sa devina mai adaptabila. Printre realizarile majore ale Europei se numara construirea de legaturi intra-continentale odata cu crearea spatiului de libera circulatie a lucratorilor si a cetatenilor. Insa in domeniul educatiei persista o serie de obstacole in calea mobilitatii.

Pana in 2025 ar trebui sa traim intr-o Europa in care invatamantul, participarea la studii si cercetarea sa nu fie marginite de frontiere ci, dimpotriva, in care studiile, invatamantul si munca intr-un alt stat membru sa fie ceva firesc.”

Spatiul european al educatiei ar trebui sa includa:

•     transformarea mobilitatii intr-o realitate a tuturor, pe baza experientelor pozitive dobandite prin  programul Erasmus+ si a activitatii Corpului european de solidaritate, precum si prin crearea unei legitimatii de student UE;
•     recunoasterea reciproca a diplomelor, prin initierea unui nou „proces Sorbona”, dupa modelul „procesului Bologna”, in vederea recunoasterii reciproce a celor de licenta si de bacalaureat;
•     consolidarea cooperarii privind dezvoltarea programelor scolare, pentru a asigura faptul ca sistemele educationale transmit toate cunostintele, aptitudinile si competentele esentiale lumii prezente;
•     imbunatatirea invatarii limbilor straine, prin stabilirea unu noi etalon (toti tinerii europeni absolventi ai invatamantului secundar superior sa stapaneasca bine doua limbi straini pe langa limba/limbile lor materne);
•     promovarea invatarii pe tot parcursul vietii, pentru a aduce la 25%, pana in 2025, ponderea persoanelor care participa la o astfel de activitate;
•     integrarea inovarii si a competentelor digitale in invatamant, prin promovarea formarii inovatoare si informatizate si prin elaborarea unui nou Plan de actiune pentru invatamantul informatizat;
•     sprijinirea cadrelor didactice: prin cresterea numarului de profesori care participa la programul Erasmus+ si la reteaua de eTwinning si prin orientari privind dezvoltarea lor profesionala;
•     crearea unei retele a universitatilor europene, care sa faciliteze colaborarea lor transfrontaliera, precum si sprijinirea instituirii unei Scoli de guvernanta europeana si transnationala
•     investitii in invatamant, prin intermediul Semestrului european, prin utilizarea fondurilor UE si a instrumentelor investitionale ale UE si prin stabilirea unui nivel de 5% din PIB pentru aceste investitii;
•     conservarea patrimoniului cultural si incurajarea unui sentiment de identitate si de cultura europeana, prin dezvoltarea unei agende europene pentru cultura si prin elaborarea unei Recomandari a Consiliului privind valorile comune, educatia incluziva si dimensiunea didactica europeana;
•     consolidarea dimensiunii europene a postului Euronews, creat in 1993 de mai multe televiziuni publice europene, cu scopul de a avea un canal TV european care sa furnizeze informatii independente si de inalta calitate, cu o perspectiva paneuropeana.

Responsabilitatea de baza pentru politicile din domeniul educatiei si culturii revine statelor membre, la nivel national, regional si local. Uniunea Europeana joaca insa un important rol complementar, prin programe cum ar fi Erasmus (Erasmus+ incepand din 2014), care a permis unui numar de 9 milioane de persoane sa studieze, sa se formeze, sa predea sau sa faca voluntariat intr-o alta tara.

Sursa: Europa.eu

Autor: Mara Dobrin
Redactor Institutii Publice
Cu o experienta de 9 ani in jurnalism, Mara Dobrin s-a alaturat echipei Rentrop & Straton, specializandu-se in ultimii 4 ani in crearea articolelor de interes in legislatia muncii, resurse umane si institutii publice.