| de Florentina Buzea 23 Mar. 2026 1129 |
In acest context, autoritatile financiare au instituit un nou cadru normativ, cu scopul de a consolida disciplina bugetara si de a creste transparenta in utilizarea banilor publici.
Astfel, la data de 14 iulie 2025, ministrul Finantelor a emis Ordinul nr. 1140, publicat ulterior in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 696 din 25 iulie 2025. Prin acest act au fost aprobate Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor bugetare (denumite in continuare „Normele 2026”), care au intrat in vigoare la 1 ianuarie 2026.
Acest ordin abroga explicit OMFP 1792/2002 (cu toate modificarile ulterioare), care a stat la baza executiei bugetare timp de peste 23 de ani.
Noile norme reprezinta o modernizare substantiala a procesului de executie bugetara, aliniata la cerintele europene de digitalizare, transparenta si control preventiv, precum si la modificarile aduse de Legea 500/2002 privind finantele publice si Legea 273/2006 privind finantele publice locale.
Scopul principal al normelor este sa standardizeze si sa digitalizeze cele patru faze clasice ale executiei bugetare, introducand noi instrumente de control (codul SSI, documentul de fundamentare, sistemul CAB – Controlul Angajamentelor Bugetare) si separarea clara a responsabilitatilor.
Structura generala a Normelor metodologice
Normele sunt structurate in cinci capitole principale (plus anexe cu modele de formulare):
Capitolul I – Dispozitii generale (definitii, participanti, separarea atributiilor);
Capitolul II – Angajarea cheltuielilor (rezervarea creditelor, documentul de fundamentare, angajamentul legal);
Capitolul III – Lichidarea cheltuielilor;
Capitolul IV – Ordonantarea cheltuielilor;
Capitolul V – Plata cheltuielilor + dispozitii finale si tranzitorii.
Normele se aplica tuturor ordonatorilor de credite (principali, secundari, tertiari), indiferent de sursa de finantare (buget de stat, bugete locale, venituri proprii, fonduri europene etc.).
Normele metodologice aprobate prin ordin stabilesc modul in care institutiile publice trebuie sa gestioneze cheltuielile bugetare, de la momentul initierii unei obligatii financiare pana la plata efectiva a acesteia.
Procesul este structurat in patru etape principale (ALOP):
1. angajarea cheltuielilor,
2. lichidarea cheltuielilor,
3. ordonantarea cheltuielilor,
4. plata cheltuielilor.
Aceste etape reprezinta mecanismul fundamental al executiei bugetare si au rolul de a preveni utilizarea nejustificata sau necontrolata a fondurilor publice.
Prin reglementarea detaliata a fiecarei faze, ordinul urmareste sa creeze un sistem de control financiar care sa reduca riscul unor cheltuieli nelegale sau ineficiente.
Angajarea cheltuielilor: momentul in care institutia isi asuma o obligatie
Prima etapa a procesului este angajarea cheltuielilor, momentul in care o institutie publica isi asuma obligatia de a efectua o plata pentru bunuri, servicii sau lucrari...mai multe poti citi pe portalinstitutiipublice <<<
Autor: Florentina Buzea
Florentina Buzea este consultant, consilier juridic si expert in achizitii publice cu o experienta profesionala de 4 ani in domeniul achizitiilor publice in institutii publice. Este licentiata in stiinte juridice si detine un Master cu specializare in Management (Universitatea Constantin Brancoveanu Pitesti - Departament Studii de Masterat si Postuniversitare de Perfectionare), dar si un Master cu specializare in Drept comunitar (Universitatea Danubius Galati - Facultatea de Drept).
Are o experienta profesionala de 20 ani in domeniul dreptului muncii, dreptului comercial, contencios administrativ si drept civil, executari silite, consultanta de specialitate si reprezentare in fata instantelor de judecata.
