| de Florentina Buzea 28 Ian. 2026 279 |
Incepem prin a va preciza ca OUG 84/2025 reprezinta o interventie legislativa majora in sistemul de sanatate romanesc. Concret, scopul principal este de a reduce birocratia, a imbunatati accesul la servicii medicale si a clarifica responsabilitatile in contextul unor provocari acute, precum intarzierile in actualizarea ghidurilor medicale, criza cabinetelor de medicina de familie si litigiile de malpraxis.
Adoptata in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, aceasta OUG modifica si completeaza Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, precum si alte acte normative conexe, cum ar fi Ordonanta Guvernului nr. 18/2009 privind rezidentiatul si alte reglementari.
Motivele pentru care a fost adoptata OUG nr. 84/2025
Va propunem sa analizam modificarile cheie, implicatiile practice si perspectivele de implementare.
Preambulul OUG nr. 84/2025 detaliaza o serie de motive care justifica adoptarea in regim de urgenta, invocand situatii extraordinare ce nu pot fi amanate.
Printre acestea se numara:
• Intarzierile in aprobarea ghidurilor medicale: Actualul sistem, care necesita avizul Ministerului Sanatatii, genereaza intarzieri semnificative, ducand la utilizarea de protocoale depasite. Acest lucru afecteaza calitatea actului medical, siguranta pacientilor si formarea profesionala continua, mai ales in contextul provocarilor epidemiologice emergente.
• Criza cabinetelor de medicina de familie: Lipsa recunoasterii ca entitati de utilitate publica impiedica accesul la facilitati financiare, riscand incetarea activitatii in zone rurale si defavorizate. Amanarea ar agrava accesul la servicii primare, crescand costurile sistemului si incalcand dreptul constitutional la sanatate (art. 34 din Constitutie).
• Neclaritati in raspunderea civila pentru malpraxis: Regimul actual este neunitar, ducand la tergiversari judiciare si dificultati in despagubiri. Numarul crescut de litigii creeaza insecuritate juridica pentru personalul medical si pacienti.
• Probleme in organizarea serviciilor de urgenta si ambulatorii: Lipsa normelor clare afecteaza autorizarea serviciilor de ambulanta, SMURD si furnizorii privati, precum si functionarea ambulatoriilor, crescand presiunea pe unitatile de urgenta.
• Disfunctionalitati in rezidentiat: Cadrul normativ actual genereaza lipsa de predictibilitate in planificarea resurselor umane, afectand sesiunile de examen si recunoasterea competentelor internationale.
• Alinierea la PNRR si standarde europene: OUG invoca necesitatea implementarii masurilor din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), care vizeaza reforma asistentei ambulatorii, precum si autonomia profesionala a corpului medical.
Modificari si completari introduse de OUG nr. 84/2025
OUG nr. 84/2025 aduce modificari substantiale in mai multe domenii cheie, structurate pe articole:
- Ghidurile de practica medicala (art. I, pct. 1, 9 si 10): Definitia ghidurilor este actualizata, permitand elaborarea si avizarea lor direct de catre Colegiul Medicilor din Romania (CMR) sau Colegiul Medicilor Stomatologi din Romania (CMSR), fara avizul Ministerului Sanatatii. Acestea trebuie publicate pe site-urile proprii, adaptate la standarde internationale. Aceasta masura reduce birocratia si accelereaza actualizarile.
- Autorizarea serviciilor de urgenta (art. I, pct. 2): Se introduce art. 92^1 in Legea nr. 95/2006, care prevede norme metodologice pentru autorizarea furnizorilor privati de asistenta prespitaliceasca, servicii de ambulanta si SMURD, aprobate prin ordin comun al ministrilor afacerilor interne si sanatatii.
- Integrarea clinica pentru cadre didactice (art. I, pct. 3): Personalul medico-farmaceutic care devine cadru didactic beneficiaza de integrare clinica fara concurs, prin modificarea raportului de munca.
- Structura organizatorica a spitalelor (art. I, pct. 4-6): Se clarifica distinctia intre structura organizatorica si cea medicala a spitalelor. Se modifica procedurile de aprobare pentru spitale publice si private, cu avize de la Ministerul Sanatatii sau directii de sanatate publica. Regiile autonome si cultele pot infiinta unitati sanitare private.
- Functia de asistent medical-sef (art. I, pct. 7): Poate fi ocupata de asistenti medicali sau moase cu minim 5 ani vechime. Salariul de baza este majorat cu 20% fata de cel al unui asistent medical principal cu vechime maxima.
- Finantarea actiunilor prioritare (art. I, pct. 8): Se introduce art. 199^1, permitand finantare din bugetul de stat pentru actiuni prioritare in spitale publice.
- Raspunderea civila pentru malpraxis (art. I, pct. 11): Unitatile sanitare raspund solidar cu personalul medical pentru prejudicii, inclusiv pentru cei in contract de prestari servicii.
- Liste de experti medicali (art. I, pct. 12): Aprobarea listelor este transferata exclusiv catre organismele profesionale (CMR, CMSR etc.), care publica si actualizeaza listele, informand Ministerul Sanatatii.
- Reprezentarea in instanta (art. I, pct. 13): Directiile de sanatate publica reprezinta comisiile de malpraxis in instanta.
- Modificari la rezidentiat (art. II): Se actualizeaza curriculumurile, se permite asimilarea punctajelor la examene, se organizeaza sesiuni multiple si se clarifica procedurile de transmitere a listelor rezidentilor. Se introduce posibilitatea schimbarii specialitatii pentru rezidenti in institutii militare.
- Transferul retelei sanitare (art. III): Se modifica procedurile de transfer al retelei Ministerului Transporturilor, cu o comisie dedicata.
- Activitatea in ambulatorii (art. IV): Medicii din spitale publice trebuie sa desfasoare activitate in ambulatoriile integrate, in cadrul normei lunare.
- Conducerea Agentiei Nationale pentru Dezvoltarea Infrastructurii in Sanatate (ANDIS) (art. V): Se suspenda temporar numirile, permitand interimat maxim 6 luni.
- Derogari la ocuparea posturilor (art. VI): Se suspenda interdictiile la concursuri pentru rezidentiat, integrare clinica si posturi in sanatate, cu exceptii prin memorandum guvernamental.
Implicatii si impact asupra sistemului de sanatate...puteti citi pe PortalInstitutiiPublice <<<
Florentina Buzea este consultant, consilier juridic si expert in achizitii publice cu o experienta profesionala de 4 ani in domeniul achizitiilor publice in institutii publice. Este licentiata in stiinte juridice si detine un Master cu specializare in Management (Universitatea Constantin Brancoveanu Pitesti - Departament Studii de Masterat si Postuniversitare de Perfectionare), dar si un Master cu specializare in Drept comunitar (Universitatea Danubius Galati - Facultatea de Drept).
Are o experienta profesionala de 20 ani in domeniul dreptului muncii, dreptului comercial, contencios administrativ si drept civil, executari silite, consultanta de specialitate si reprezentare in fata instantelor de judecata.



