Se poate face poprire pe salariul sotiei unui debitor?

 de InfoInstitutii.ro  19 Mai. 2021  2428

---

In ce masura se poate face poprire pe salariul sotiei unui debitor pentru neplata taxelor si impozitelor locale, dat fiind faptul ca bunurile sunt de drept comun?

 

Raspunsul specialistului:

Dispozitiile art. 169 din Codul muncii au un caracter imperativ. Ele se inscriu in cadrul masurilor de protectie a drepturilor salariale in consens cu prevederile art. 8 alin. 1 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii privind protectia salariului nr. 95 din anul 1949.


Curtea Constitutionala a retinut in Decizia 99/2016 ca „Dreptul la salariu se bucura, in egala masura, de protectia acordata dreptului la munca, fiind o componenta a acestuia, dar si de protectia acordata dreptului de proprietate, intrucat reprezinta un «bun» in sensul art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Totodata, Curtea a retinut ca, desi drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanta, in privinta apararii lor, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului acestea sunt asimilate cu bunuri, statuandu-se ca notiunile de, «bun» si «proprietate» au un sens care nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde si alte drepturi si interese patrimoniale (Hotararea din 5 ianuarie 2000, pronuntata in Cauza Beyeler impotriva Italiei, paragraful 100). Pe de alta parte, Curtea a statuat in numeroase randuri, raportandu-se la art. 44 alin. (1) teza finala din Constitutie, ca dreptul de proprietate nu este unul absolut, continutul si limitele sale fiind stabilite de lege”.
Doua categorii de retineri salariale sunt asadar posibile:


– cele prevazute de lege (de pilda, impozitul pe veniturile din salariu, contributiile de asigurari sociale etc.);

– cele reprezentand daune, constatate, dupa caz, prin acordul partilor sau prin hotarare judecatoreasca definitiva.


In opinia noastra, salariul fiecarui angajat este un drept subiectiv, personal, incasarea acestuia realizandu-se in modalitatea agreata intre angajator si salariat. Pe de alta parte, in ceea ce priveste modalitatea de gestionare de catre soti a bunurilor comune – categorie in care intra si salariul incasat de oricare dintre soti -, reprezinta intelegerea celorlalte doua parti, respectiv a celor doi soti.


Potrivit art. 341 Cod civil veniturile din munca, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie in cadrul asigurarilor sociale si altele asemenea, sunt bunuri comune, indiferent de data dobandirii lor, insa numai in cazul in care creanta privind incasarea lor devine scadenta in timpul comunitatii.


Astfel, dupa incasarea acestor drepturi salariale cuvenite pentru munca prestata, acestea devin bunuri comune, intra in patrimoniul comunitar si constituie un criteriu in raport cu care se stabileste contributia fiecarui sot la dobandirea bunurilor comune, alaturi de munca in gospodarie si pentru educarea copiilor.
Veniturile din munca ale fiecrui sot intra in categoria bunurilor comune, insa prin utilizarea termenului veniturile legiuitorul se refera la sumele incasate cu tilu de salariu, iar nu salariul sub forma dreptului de creanta.


Desi calificate expres de legiuitor ca bunuri comune, in privinta gestiunii acestor venituri devin incidente prevederile art. 327 din Codul civil, potrivit carora fiecare sot este liber sa exercite o profesie si sa dispuna, in conditiile legii, de veniturile incasate, cu respectarea obligatiilor ce ii revin privind cheltuielile casatoriei.
Totodata, potrivit art. 354 din Codul civil, veniturile din munca ale unui sot, precum si cele asimilate acestora nu pot fi urmarite pentru datoriile comune asumate de catre celalalt sot, cu exceptia celor prevazute la art. 351 lit. c), respectiv obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei.

In concluzie, in opinia noastra, poprirea nu poate fi instituita asupra salariului sotului debitorului, veniturile obtinute de aceasta revenindu-i in integralitate, dupa indeplinirea obligatiilor legale prevazute de art. 351 lit. c) sus-citat.
 

Raspuns oferit de Nedelcu Alexandra, Expert Legislatia muncii, pentru PortalInstitutiiPublice.ro >>