Pot fi ocupate posturile din institutii publice fara concurs?

 de Marius Matei  04 Mar. 2016  9993

---

Incadrarea salariatilor la institutiile si autoritatile publice si la alte unitati bugetare se face numai prin concurs sau examen, dupa caz, conditiile de organizare si modul de desfasurare a concursului/examenului fiind stabilite prin hotarare de Guvern, potrivit art. 30 din Codul muncii.

Vom analiza in continuare urmatoarea situatie: In cadrul unei institutii publice cu personalitate juridica, aflata in subordinea Consiliului Local, printr-un proces de restructurare si comasare, au fost incluse alte institutii (in baza unei HCL). Institutia rezultata si-a schimbat denumirea, insa a pastrat sediul, CUI si obiectul de activitate initial. S-a redus nr. de posturi, nu s-au facut angajari din exterior, iar angajatii (pers. contractual) care au ramas au fost reincadrati, pe aceleasi functii, prin dispozitie, in institutia cu noua denumire si structura. Postul de conducere a fost ocupat tot prin decizie de primar, de catre o persoana care anterior ocupa o functie de executie, aceasta fiind singura care indeplinea toate conditiile impuse de un astfel de post.

In baza acestei dispozitii s-a incheiat contractul individual de munca, pe perioada nedeterminata. Numirile au fost facute in urma cu trei ani. Ulterior, Consiliul Local a aprobat, prin HCL, Organigrama si Statul de Functii, mentionand numele persoanei pe functia de conducere. Avand in vedere faptul ca nu s-a organizat concurs, este institutia in cauza in legalitate cu functia de conducere sau, in caz contrar, care ar fi procedura de urmat pentru a intra in legalitate? Existand un contract pe perioada nedeterminata, de la incheierea caruia au trecut trei ani, exista varianta scoaterii postului la concurs, daca persoana aflata in functie refuza acest lucru?

Raspunsul expertilor Rentrop&Straton:

Incadrarea salariatilor n institutiile publice se face tinand cont si de HG 286/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzator functiilor contractuale din sectorul bugetar, cu modificarile si completarile aduse prin HG 1027/2014.


Aceste prevederi se desprind de altfel si din art.26 din Legea nr.284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare. In situatia nerespectarii prevederilor Legii 284/2010, art/38 precizeaza ca  inc?lcarea dispozi?iilor prezentei legi privind stabilirea salariului de baz? individual, dup? caz, a soldelor func?iilor de baz?/salariilor func?iilor de baz? ?i a indemniza?iilor la încadrarea, promovarea ?i avansarea personalului, a celorlalte drepturi, precum ?i acordarea de drepturi f?r? respectarea prevederilor acesteia atrag, dup? caz, r?spunderea disciplinar?, material? sau penal? a persoanelor vinovate, potrivit legii.

Legea nu distinge intre tipurile de contracte, respectiv contracte incheiate pe durata determinata sau nedeterminata, ci stabileste regula generala care se aplica ocuparii posturilor vacante sau vacante temporar existente in cadrul institutiilor si/sau autoritatilor publice, indiferent de modul de finantare a acestora. Astfel, cu exceptia personalului incadrat la cabinetul demnitarului (pentru care exista prevederi speciale cuprinse in OG 32/1998, cu modificarile si completarile ulterioare), toate celelalte posturi indiferent ca sunt posturi vacante sau vacante temporar de functionar public sau personal contractual, de executie sau de conducere, se ocupa numai pe baza de concurs sau examen.

In situatia reorganizarii mentionate, apreciem ca persoana in cauza ar fi trebuit numita pe o functie de executie similara cu cea detinuta anterior reorganizarii si ulterior promovata temporar in functia de conducere, pana la organizarea concursului.

Conform art. 57 alin (1) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru incheierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia., iar alin. (2) al aceluiasi articol stabileste ca, nulitatea contractului individual de munca produce efecte doar pentru viitor. Constatarea nulitatii unei clauze a contractului individual de munca nu determina, in principiu, decat inlaturarea acesteia, avand deci ca efect nulitatea relativa, iar nu cea a intregului contract. Acest lucru rezulta din cuprinsul alin. (4) al art. 57 anterior mentionat, potrivit cu care, in situatia in care o clauza este afectata de nulitate, intrucat stabileste drepturi sau obligatii pentru salariati, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de munca aplicabile, aceasta este inlocuita de drept cu dispozitiile legale sau conventionale aplicabile, salariatul avand dreptul la despagubiri. Intotdeauna ca urmare a constatarii nulitatii intregului contract individual de munca se produce, astfel cum este prevazut la art. 56 lit d C muncii, incetarea sa de drept.

Constatarea nulitatii si stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul partilor, aspect reglementat in art. 57 alin. (6) Codul muncii. Procedural se aplica, prin asemanare, normele de la incetarea contractului individual de munca, respectiv, fie angajatorul, fie salariatul pot ridica celeilalte parti problema nulitatii; constatarea nulitatii se face de catre cel care a incheiat in numele unitatii contractul de munca si se comunica in scris salariatului; in cazul in care salariatul este cel care a constatat nulitatea, el o va comunica tot in scris unitatii. Daca partile nu se inteleg, nulitatea se pronunta de catre instanta judecatoreasca, la sesizarea oricareia dintre ele.

Sursa: Portal Institutii Publice