| de Mara Dobrin 10 Iun. 2026 644 |
Transparenta salariala a devenit unul dintre cele mai discutate subiecte din domeniul resurselor umane si al relatiilor de munca. Directiva (UE) 2023/970 urmareste sa asigure aplicarea efectiva a principiului „salariu egal pentru munca egala sau munca de aceeasi valoare”, prin introducerea unor mecanisme concrete de transparenta si control.
Termenul de transpunere in legislatia nationala a fost 7 iunie 2026, iar efectele noilor reguli vor fi resimtite atat in sectorul privat, cat si in institutiile si autoritatile publice.
Ce prevede Directiva 2023/970?
Titlul oficial al actului european este:
„Directiva (UE) 2023/970 privind consolidarea aplicarii principiului egalitatii de remunerare pentru aceeasi munca sau pentru o munca de aceeasi valoare intre barbati si femei prin transparenta salariala si mecanisme de asigurare a respectarii legii”.
Scopul principal este reducerea diferentelor salariale nejustificate si eliminarea discriminarii salariale bazate pe gen.
Directiva introduce drepturi noi pentru lucratori si obligatii noi pentru angajatori.
STOP!
Participa la WEBINARUL LIVE - "Transparenta salariala. Aspecte practice", sustinut de expertul Rodica Mantescu in data de 14 iulie 2026.
Ce se schimba pentru angajatorii din Romania? INSCRIE-TE ACUM <<<
Se aplica si institutiilor publice?
Da. Directiva nu este destinata exclusiv companiilor private. Ea se aplica tuturor angajatorilor, inclusiv:
• ministerelor
• primariilor
• consiliilor judetene
• scolilor si universitatilor
• spitalelor publice
• institutiilor finantate integral sau partial din fonduri publice
• autoritatilor si agentiilor publice.
In cazul Romaniei, multe informatii salariale din sistemul bugetar sunt deja publice prin grilele de salarizare si prin Legea-cadru a salarizarii personalului platit din fonduri publice. Totusi, Directiva adauga obligatii suplimentare privind justificarea diferentelor salariale si evaluarea obiectiva a posturilor.
Ce drepturi noi au angajatii bugetari
1. Dreptul de a solicita informatii despre salarizare
Un salariat poate cere informatii privind:
• nivelul sau salarial
• salariul mediu al persoanelor care desfasoara aceeasi munca sau o munca de valoare egala
• criteriile utilizate pentru stabilirea salariului si promovarilor.
Aceste informatii trebuie prezentate intr-o forma clara si accesibila.
2. Dreptul la criterii obiective de salarizare
Institutiile publice vor trebui sa demonstreze ca diferentele de salarizare sunt bazate pe criterii obiective, cum ar fi:
• vechimea in munca
• experienta profesionala
• responsabilitatile postului
• complexitatea activitatii
• performanta profesionala, acolo unde aceasta este evaluata legal.
Nu va mai fi suficienta simpla existenta a unei diferente salariale.
3. Protectie impotriva represaliilor
Salariatii care solicita informatii despre salarii sau formuleaza sesizari privind discriminarea salariala beneficiaza de protectie legala impotriva sanctionarii ori tratamentului nefavorabil.
Analiza diferentelor salariale
Una dintre cele mai importante noutati este obligatia de analiza a diferentelor salariale dintre femei si barbati.
Daca se constata o diferenta salariala semnificativa care nu poate fi justificata prin criterii obiective, angajatorul trebuie sa identifice cauzele si sa adopte masuri de remediere.
Directiva stabileste un prag de referinta de 5%. Atunci cand diferenta depaseste acest nivel si nu exista justificari obiective, sunt necesare masuri corective.
Pentru institutiile publice, acest aspect poate conduce la reevaluarea modului in care sunt acordate anumite sporuri, indemnizatii sau majorari salariale.
Ce se intampla in cazul discriminarii salariale?
Directiva intareste pozitia salariatului. Daca un angajat considera ca este platit mai putin pentru aceeasi munca sau pentru o munca de aceeasi valoare, acesta poate solicita despagubiri integrale.
Despagubirile pot include:
• diferentele salariale neacordate
• sporurile aferente
• dobanzi
• alte prejudicii dovedite.
Un element important il reprezinta inversarea sarcinii probei.
In multe situatii, angajatorul va trebui sa demonstreze ca nu a existat discriminare, nu salariatul sa dovedeasca contrariul.
Cum ar putea fi afectat personalul din institutiile publice?
Pentru majoritatea bugetarilor, Directiva nu va produce cresteri salariale automate. Ea nu stabileste salarii minime si nu obliga statul sa majoreze salariile.
In schimb, poate avea efecte importante in situatiile in care exista diferente de remunerare intre persoane care ocupa posturi similare si desfasoara activitati comparabile.
Pot aparea:
• verificari ale sistemelor de salarizare;
• reevaluarea criteriilor de acordare a sporurilor;
• mai multe solicitari de informatii din partea salariatilor;
• litigii privind discriminarea salariala;
• obligatia institutiilor de a documenta mai riguros deciziile salariale.
Exemplu practic
Doua persoane ocupa functia de consilier juridic intr-o institutie publica. Au aceeasi vechime, aceleasi atributii si acelasi nivel de responsabilitate.
Daca una dintre persoane primeste in mod constant un venit superior fara o justificare obiectiva si verificabila, institutia trebuie sa poata explica diferenta.
In lipsa unei justificari, situatia poate genera o sesizare privind discriminarea salariala si poate conduce la acordarea de despagubiri.
Ce trebuie sa retina angajatii bugetari?
Directiva 2023/970 nu introduce salarii noi si nu modifica automat grilele de salarizare din sectorul public.
Ea ofera insa instrumente mai puternice pentru verificarea corectitudinii salarizarii si pentru combaterea diferentelor nejustificate de remunerare.
Principiul de baza ramane acelasi: pentru aceeasi munca sau pentru o munca de aceeasi valoare, remuneratia trebuie sa fie egala, indiferent de sexul salariatului.
Redactor Institutii Publice
Cu o experienta de 9 ani in jurnalism, Mara Dobrin s-a alaturat echipei Rentrop & Straton, specializandu-se in ultimii 4 ani in crearea articolelor de interes in legislatia muncii, resurse umane si institutii publice.



