Romania, penultimul loc din UE conform Indicelui economiei si societatii digitale

de Mara Dobrin 12 Iun. 2019 901

Romania, penultimul loc din UE conform Indicelui economiei si societatii digitale
Romania se situeaza pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE in cadrul Indicelui economiei si societatii digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene, publicat in data de 11 iunie. Indicele monitorizeaza performanta digitala globala din Europa si urmareste progresele inregistrate de tarile UE in ceea ce priveste competitivitatea digitala.


Tarile care si-au stabilit obiective ambitioase in conformitate cu Strategia privind piata unica digitala a UE si le-au combinat cu investitii adaptate au obtinut performante mai bune intr-o perioada de timp relativ scurta. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale indicelui economiei si societatii digitale (DESI) din acest an. Cu toate acestea, faptul ca cele mai mari economii din UE nu sunt lideri digitali indica necesitatea accelerarii procesului de transformare digitala, astfel incat UE sa ramana competitiva la nivel mondial.

Vicepresedintele pentru piata unica digitala, Andrus Ansip, a declarat: „La sfarsitul anului 2014, cand am inceput sa elaboram un plan pentru piata unica digitala, am dorit sa construim o strategie pe termen lung pentru a stimula mediul digital in Europa, pentru a reduce la minimum insecuritatea juridica si pentru a crea conditii echitabile pentru toti. Avand in vedere ca UE a convenit asupra a 28 din cele 30 de propuneri legislative, creand astfel 35 de noi drepturi si libertati digitale, punerea in aplicare cu succes a pietei unice digitale poate contribui in mod semnificativ la imbunatatirea continua a rezultatelor la nivel national. Este imperios necesar sa se introduca reguli noi in vederea sporirii conectivitatii, a economiei bazate pe date si a serviciilor publice digitale, dar si pentru a ajuta statele membre sa asigure dobandirea de catre cetateni si intreprinderi a competentelor digitale adaptate la nevoile pietei de munca moderne.”

Comisarul pentru economie digitala si societate digitala, Mariya Gabriel, a adaugat: „Indicele economiei si societatii digitale din acest an demonstreaza ca viteza transformarii digitale trebuie sa creasca, astfel incat UE sa ramana competitiva la nivel mondial. Pentru a reusi acest lucru, trebuie sa continuam sa colaboram in vederea unei economii digitale mai incluzive si sa garantam tuturor cetatenilor UE accesul neingradit la competente digitale, pentru ne bucura de prosperitate si pentru a construi o Europa mai digitala.”

Statisticile DESI din ultimii 5 ani arata ca investitiile bine directionate si politicile digitale solide pot avea un impact semnificativ asupra performantei tarilor individuale. Se poate lua ca exemplu cazul Spanieiin ceea ce priveste banda larga de foarte mare viteza si cel al Ciprului in ceea ce priveste conectivitatea, cel al Irlandei in ceea ce priveste digitalizarea intreprinderilor si cel al Letoniei si Lituaniei in ceea ce priveste serviciile publice digitale.

Conectivitatea s-a imbunatatit, dar este inca insuficienta pentru a raspunde cresterii rapide a nevoilor din acest domeniu. Indicatorii DESI arata ca cererea de banda larga de mare si foarte mare viteza este in crestere si se preconizeaza ca va continua sa creasca si in urmatorii ani, avand in vedere caracterul tot mai sofisticat al serviciilor de internet si al nevoilor intreprinderilor. 60 % din gospodarii au acces la conectivitate de foarte mare viteza, de cel putin 100 Mbps, iar numarul de abonamente la astfel de servicii creste. 20 % dintre locuinte utilizeaza banda larga ultrarapida, o cifra de patru ori mai mare decat in 2014.

UE a convenit asupra unei reforme a normelor UE din domeniul telecomunicatiilor, prin care isi propune sa raspunda nevoilor crescande in materie de conectivitate ale europenilor si sa stimuleze investitiile. Suedia si Portugalia inregistreaza cel mai ridicat nivel de utilizare de banda larga de foarte mare viteza, iar Finlanda si Italia sunt cele mai avansate in ceea ce priveste alocarea spectrului 5G.

Mai mult de o treime dintre cetatenii europeni in cadrul fortei de munca active nu au competente digitale elementare, cu toate ca majoritatea locurilor de munca necesita cel putin competente elementare, si doar 31 % au competente avansate in utilizarea internetului. In acelasi timp, exista o cerere tot mai mare de competente digitale avansate in toate sectoarele economiei, datorita cresterii numarului de specialisti in tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) cu 2 milioane in ultimii 5 ani in UE.

Finlanda, Suedia, Luxemburg si Estonia sunt lideri la aceasta dimensiune a indicelui.

83 % din cetatenii europeni acceseaza internetul cel putin o data pe saptamana (in crestere fata de 75 % in 2014). Pe de alta parte, numai 11 % din populatia UE nu a fost niciodata online (in scadere de la 18 % in 2014).

Utilizarea de apeluri video si servicii video la cerere, disponibila pe diferite programe informatice si aplicatii pentru telefoane inteligente, a cunoscut cea mai mare crestere. Pentru a pastra increderea utilizatorilor in mediul online, la 25 mai 2018 au intrat in vigoare noi norme ale UE privind protectia datelor.

Tehnologiile digitale sunt mai prezente in intreprinderi, dar comertul electronic inregistreaza o crestere lenta. In general, cele mai performante tari din UE in acest domeniu sunt Irlanda, Tarile de Jos, Belgia si Danemarca, in timp ce Ungaria, Romania, Bulgaria si Polonia trebuie sa recupereze decalajul.

Un numar tot mai mare de intreprinderi utilizeaza servicii de cloud (18 % in comparatie cu 11 % in 2014) si platforme de comunicare sociala pentru a interactiona cu clientii lor si cu alte parti interesate (21 % in comparatie cu 15 % in 2013).

Cu toate acestea, numarul IMM-urilor care isi vand bunurile si serviciile in mediul online a stagnat, mentinandu-se in ultimii ani la 17 %.

...citeste continuarea pe europa.eu >>>

 

 

Mara Dobrin Autor: Mara Dobrin
Redactor Institutii Publice
Cu o experienta de 9 ani in jurnalism, Mara Dobrin s-a alaturat echipei Rentrop & Straton, specializandu-se in ultimii 4 ani in crearea articolelor de interes in legislatia muncii, resurse umane si institutii publice. 



Ti-a placut acest articol?
Recomanda-l prietenilor:
Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !

Rating:
Nota: 5 din 1 voturi

Newsletter zilnic GRATUIT

Modificari legislative aplicabile Institutiilor Publice in 2024

Va oferim Cadou un Raport Special Gratuit "Modificari legislative aplicabile Institutiilor Publice in 2024"

Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul infoinstitutii.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016

Comentarii

0 comentarii

Lasa un raspuns

Informatiile scrise aici sunt confidentiale.

Adresa de email data nu va fi publicata niciodata. De asemenea, toate informatiile furnizate nu vor fi partajate cu terte persoane.



Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

eNews Info INSTITUTII

Modificari legislative aplicabile Institutiilor Publice in 2024

Va oferim Cadou un Raport Special Gratuit "Modificari legislative aplicabile Institutiilor Publice in 2024"

Completeaza adresa de email la care vrei sa primesti Raportul Gratuit

eNews Info INSTITUTII

Modificari legislative aplicabile Institutiilor Publice in 2024

Va oferim Cadou un Raport Special Gratuit "Modificari legislative aplicabile Institutiilor Publice in 2024"

Completeaza adresa de email la care vrei sa primesti Raportul Gratuit

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016