Diurna si munca suplimentara - cand salariatul va fi recompensat cu timp liber?

Concluzia care se desprinde din prevederile legale sus mentionate este ca depasirea timpului de munca este considerata munca suplimentara, fara a exista diferente intre munca desfasurata la birou sau cea din delegatie.

Iata un studiu de caz prezentat pe PortalInstitutiiPublice:

"La o institutie publica finantat integral, din bugetul de stat, personalul contractual din cadrul TESA este trimis cu Ordin de delegare, cu autoturismul din patrimoniul institutiei, pentru a efectua inventarul anual din cardul judetului. Membrii comisiei de inventar au parcurs distante peste 50 km si 12 ore. Este platit cu indemnizatia de diurna - 23 lei. Intrebarea mea ar fi: daca au fost platit pentru ei, indemnizatia de diurna, deoarece au indeplinit conditiile, iar s-au adunat ore suplimentare in cadrul delgarii peste norma de lucru, au dreptul si a solicitat Zi libera pentru orele adunate peste norma de lucru? De la ce ora se calculeaza orele suplimentare pentru care pot solicita Zi libera? Programul normal de lucru este intre orele 07:00-15:30 (luni-joi), ora de terminare a efectuarii delegarii este 21:30, Care este ora suplimentara pe care poate sa solicite pentru Zi libera? Are dreptul si la indemnizatia de diurna si Zi libera?"
 

Raspunsul specialistilor: 

Totodata, potrivit dispozitiilor art. 43 din Codul muncii  delegarea reprezinta in  exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca.
Conform art. 111 din Codul muncii , timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.

Potrivit art. 120 din Codul muncii, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112 din Codul muncii  (8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana), este considerata munca suplimentara, iar in conf. cu art. 122 din Codul muncii  munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 90 de zile dupa efectuarea acesteia (alin. 1) si ca in aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru (alin. 2).

Din interpretarea dispozitiilor art. 42 din Codul muncii  rezulta ca locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului intr-un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca.
 Pe durata delegarii, respectiv a detasarii, salariatul isi pastreaza functia si toate celelalte drepturi prevazute in contractul individual de munca.

Astfel, se retine  ca,  in cazul delegarii, se modifica doar locul obisnuit al muncii, restul elementelor din continutul contractului individual de munca ramanand neschimbate.

In consecinta, in raport de dispozitiile art. 44 alin. 2 din Codul muncii, salariatul  delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil, insa textul nu se interpreteaza in sensul ca salariatii delegati pot beneficia pe perioada delegarii doar de diurna, ca unica forma de remunerare.

Prevederile art. 44 alin. 2 nu pot avea caracter limitativ, in sensul ca pe langa diurna salariatii nu pot beneficia si de alte drepturi de natura salariala, intrucat astfel s-ar contraveni prevederilor art. 42 alin. 2.

 Astfel, rezulta ca pe langa drepturile indicate expres de catre art. 44 alin. 2, salariatul poate beneficia, in functie de situatia in care se afla, si de alte drepturi conferite de lege sau de contractele colective de munca aplicabile.

Daca este delegat de angajator intr-un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca si presteaza munca suplimentara, salariatul este indreptatit sa beneficieze, pe langa dreptul la diurna prevazut de art. 44 alin. 2 din Codul muncii, si de drepturile conferite de legiuitor prin art. 120-124.

In concluzie, daca numarul de ore din cadrul delegatiei depaseste numarul de ore din contractul  individual de munca, diferenta este considerata munca suplimentara.

Nici nu stiati ca prevederile privind timpul de munca ascund asemenea probleme practice...

Este foarte greu sa identificati la o simpla lectura subtilitatile care se ascund in spatele formularilor seci din lege, subtilitati care de obicei devin “evidente” la primul control ITM.

De aceea va oferim aceasta lucrare – Totul despre pontaj si programul de lucru – realizata pe baza problemelor concrete semnalate de omologii dvs. din alte firme, detalii AICI >>>

De retinut,ca,  Curtea de Justitie a Uniunii Europe a pronuntat, la 15 iulie 2021 (E-11/20), o hotarare al carei dispozitiv prevede urmatoarele:

Timpul necesar petrecut in deplasare, in afara programului normal de lucru, de catre un lucrator catre un loc altul decat locul sau de prezenta fix sau obisnuit pentru a-si exercita activitatea sau atributiile in acest alt loc, astfel cum impune angajatorul sau, constituie „timp de lucru” in sensul articolului 2 alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru. 

Este irelevant daca deplasarea in cauza se efectueaza in intregime in interiorul SEE sau catre sau din tari terte in cazul in care contractul de munca este incheiat in temeiul legislatiei nationale a unui stat SEE si reglementat de aceasta. In plus, nu este necesara nicio evaluare a intensitatii activitatii desfasurate in timpul deplasarii.

Asadar, de la 15.30 pana la 21.20 se considera munca suplimentara.

 
Un raspuns oferit in noiembrie 2024, de catre expertii de la PortalInstitutiiPublice. Da click aici pentru mai multe raspunsuri si sfaturi de la specialisti in legislatia muncii si administratie publica.

Autor: Florentina Buzea
Florentina Buzea este consultant, consilier juridic si expert in achizitii publice cu o experienta profesionala de 4 ani in domeniul achizitiilor publice in institutii publice. Este licentiata in stiinte juridice si detine un Master cu specializare in Management (Universitatea Constantin Brancoveanu Pitesti - Departament Studii de Masterat si Postuniversitare de Perfectionare), dar si un Master cu specializare in Drept comunitar (Universitatea Danubius Galati - Facultatea de Drept). 

Are o experienta profesionala de 20 ani in domeniul dreptului muncii, dreptului comercial, contencios administrativ si drept civil, executari silite, consultanta de specialitate si reprezentare in fata instantelor de judecata.