Pensie de intretinere. Se va declara venitul net integral?

de Ioana Stoica 21 Mar. 2024 531

Pensie de intretinere. Se va declara venitul net integral?
"Angajatorul primeste de la instanta solicitarea de a transmite o adeverinta cu venitul net al unui angajat in vederea stabilirii in sarcina acestuia a pensiei de intretinere pentru copii. Salariatul sustine ca nu este corect sa i se treaca pe adeverinta tot venitul net, intrucat la stabilirea pensiei de intretinere nu se ia in calcul venitul net obtinut din sporul de calculator si cel din indemnizatia de hrana, ci numai venitul net din salariul de baza.Va rugam sa ne spuneti cum este corect." Raspunsul specialistilor:


Art. 530 Cod Civil prevede:

(1) Obligatia de intretinere se executa in natura, prin asigurarea celor necesare traiului si, dupa caz, a cheltuielilor pentru educare, invatatura si pregatire profesionala.


Modificarile din legislatie trebuie cunoscute! Cu totii am primit propriri pe salariul unui angajat - Folositi explicatiile specialistilor pentru a scapa de orice dubiu - Popririle din Salariu – noul Ghid Practic - Obligatii, Capcanele din lege + Greseli frecvente si Evitarea lor, detalii AICI >>>


(2) Daca obligatia de intretinere nu se executa de bunavoie, in natura, instanta de tutela dispune executarea ei prin plata unei pensii de intretinere, stabilita in bani.
(3) Pensia de intretinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau intr-o cota procentuala din venitul net lunar al celui care datoreaza intretinere. 
Dispozitiile art. 529 alin. (2) si (3) raman aplicabile.

 

Art. 529 Cod Civil – Cuantumul intretinerii
 

(1) Intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati.


(2) Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii.
(3) Cuantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu poate depasi jumatate din venitul net lunar al celui obligat.


In principiu, la calculul veniturilor pentru pensia de intretinere se iau in calcul veniturile impozabile, obtinute cu caracter de continuitate.Exista si cateva exceptii, cum ar fi norma de hrana.

Lipsa unei definitii oferite de catre legiuitor notiunii de „venit” a generat divergente jurisprudentiale vizand, printre altele si includerea sau nu a indemnizatiei de hrana  in veniturile la care se raporteaza cuantumul pensiei de intretinere.
 

Conform Sentintei civile nr. 246/2014, Judecatoria Galati- potrivit art. 527 alin. 2 coroborat cu art. 529 alin. 1 NCC la stabilirea mijloacelor celui care datoreaza intretinerea se tine seama de veniturile si bunurile acestuia, precum si de posibilitatile de realizare a acestora, fiind avute in vedere si celelalte obligatii ale sale. De asemenea, dispozitiile art. 527 alin. 2 NCC nu prevad nicio rezerva cu privire la veniturile parintelui care urmeaza a fi obligat la plata pensiei de intretinere, astfel incat, la calcularea pensiei de intretinere trebuie luate in considerare toate veniturile care au caracter de continuitate, deci nu numai retributia propriu-zisa, ci si celelalte sporuri, inclusiv cele de spor pericol deosebit, spor conditii grele si toxicitate, spor confidentialitate, spor fidelitate, alte sporuri,  intrucat acestea au un caracter permanent.

 

Cuantumul pensiei alimentare pe care trebuie sa il plateasca un parinte se calculeaza in functie de veniturile nete ale parintelui in cauza, care nu includ orele suplimentare ce sunt realizate de catre acesta la locul de munca, indemnizatiile de deplasare, de concediere, de transfer si salariile compensatorii.
Totodata, precizam ca Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia pronuntata in recursul in interesul legii nr. 21/2015 a statuat urmatoarele:

„In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 527 alin. (2) si art. 529 alin. (1) si (2) din Codul civil, echivalentul valoric al normei de hrana prevazute de art. 2 alin. (4) si art. 4 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrana, in timp de pace, ale personalului din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se include in totalul veniturilor nete lunare in raport de care se stabileste pensia de intretinere datorata de catre parinte copilului”.
 

Din perspectiva noastra, interpretarile diferite ale dispozitivului si considerentelor Deciziei nr. 21/2015 de catre instantele judecatoresti au sporit divergentele jurisprudentiale preexistente ceea ce priveste in veniturile in raport de care se stabileste pensia de intretinere datorata de catre parintele care nu locuieste cu copilului sau.


Aceste opinii diferite se contureaza atat in dosarele in care se solicita stabilirea sau majorarea contributiei la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copilului din partea parintelui nerezident, cat si in dosarele in care se formuleaza contestatii la executare referitoare la pensia de intretinere cu privire la care s-a declansat executarea silita.


Practica neunitara privind stabilirea/majorarea cuantumului pensiei de intretinere In dosarele avand ca obiect stabilirea/majorarea pensiei de intretinere observam ca s-au conturat doua viziuni diametral opuse privind incidenta in astfel de cauze a Deciziei nr. 21/2015.

De exemplu, prin sentinta civila nr. 1067/2022 pronuntata de Judecatoria Hunedoara a fost respinsa cererea de majorare a pensiei de intretinere. S-a considerat ca tichetelor de masa li se va aplica acelasi tratament ca normei de hrana cu privire la care s-a statuat prin Decizia nr. 21/2015, nefiind venituri cu caracter de continuitate, intrucat depind de numarul de zile efectiv lucrate de catre parat, motiv pentru care acestea nu au fost incluse in totalul veniturilor nete ale debitorului obligatiei de intretinere.

Totodata, prin sentinta civila nr. 5739/2022 pronuntata de Judecatoria Braila s-a retinut ca, instanta va inlatura norma de hrana, aceste sume nefiind incluse in totalul veniturilor nete lunare, in raport cu care se stabileste pensia de intretinere datorata de parinte copilului, asa cum rezulta si din Decizia nr. 21/2015, fiind sume destinate asigurarii mijloacelor de intretinere ale debitorului obligatiei de intretinere”.


Asadar, in opinia noastra, consideram ca indemnizatia de hrana are o destinatie speciala, retinandu-se si imprejurarea ca este un venit care nu are caracter de continuitate, acordarea acesteia putand fi fractionata in transe, in functie de optiunea angajatorului privind acordarea concediului de odihna.

In consecinta, avand in vedere ca prin reglementarea legala a indemnizatiei de hrana s-a urmarit prezervarea starii de sanatate a angajatului, prin asigurarea conditiilor necesare pentru o alimentatie corespunzatoare, precum si refacerea capacitatii de munca prin relaxare, consideram ca in venitul net lunar luat in considerare pentru stabilirea pensiei de intretinere datorata nu ar trebui sa se includa contravaloarea indemnizatiei de hrana.


Astfel, se poate observa ca salariatul primeste lunar indemnizatia de hrana, numai daca este prezent la serviciu, nu si in zilele in care nu este prezent in unitate, de exemplu atunci cand este in concediu de odihna, concediu medical, are o zi libera sau in zilele de sarbatori legale etc.


Concluzionam ca indemnizatia de hrana este acordata in considerarea persoanei salariatului. Astfel, notiunea de venit, in reglementarea art. 529 C. civ. referitoare la baza de calcul a pensiei de intretinere datorate de catre parinte copilului vizeaza, generic, totalitatea mijloacelor patrimoniale ale debitorului, respectiv toate veniturile acestuia, indiferent de sursa, respectiv din munca ori din alte surse (drepturi de autor, cedarea folosintei bunurilor- chirii, redevente, participare la profit-dividende, activitati comerciale, onorarii, din prestarea de activitati aducatoare de venit in timpul liber, depozite bancare, fructe civile si industriale ale bunurilor proprii etc.).

De asemenea, este necesar ca venitul luat in calculul pensiei de intretinere sa aiba un caracter de continuitate, nefiind incluse veniturile ocazionale si nici cele cu destinatie speciala (sporul pentru ore de noapte, sporul pentru ore suplimentare, sporul pentru lucru in zilele de sambata si duminica sau in zile de sarbatori legale, indemnizatiile de deplasare, de transfer, diurna, indemnizatiile de concediu, de sarbatori, prima de performanta anuala, prima de vacanta, etc. Astfel,  apreciem ca , in ceea ce priveste veniturile din munca, la stabilirea cuantumului obligatiei de intretinere sunt luate in calcul doar veniturile cu caracter permanent.

Venitul luat in calculul pensiei de intretinere nu include veniturile cu destinatie speciala, aspect retinut in mod constant in practica judiciara si in doctrina.
In acest sens, s-a amintit ca in cuprinsul Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 6/2014, s-a retinut ca „problema definirii notiunii de «venituri» in functie de care se stabileste cuantumul obligatiei de intretinere, cu referire la includerea sumelor de bani cu o anumita afectatiune, a facut obiect de preocupare, fiind transata in doctrina si jurisprudenta anterioare C. civ. de o maniera ce isi pastreaza actualitatea”, concluzia fiind ca nu vor putea fi luate in considerare pentru calculul pensiei de intretinere sporul pentru conditii deosebite de munca, precum si veniturile cu destinatie speciala.


In concluzie, consideram ca norma de hrana nu va fi luata in calculul veniturilor nete petru stabilirea pensiei alimentare, iar in ceea ce priveste sporul de calculator, daca acesta este un venit cu caracter permanent si se acorda salariatului lunar , se va lua in considerare la valoarea venitului net, insa daca acest spor este acordat proportional cu timpul efectiv lucrat in fata unui monitor sau are caracter sporadic, nu se va lua in calculul stabilirii venitului net al salariatului.


Un raspuns oferit in martie 2024, de catre expertii de la PortalInstitutiiPublice. Da click aici pentru mai multe raspunsuri si sfaturi de la specialisti in legislatia muncii si administratie publica. 

Ioana Stoica Autor: Ioana Stoica
Ioana Stoica, profesionist cu experienta de peste 7 ani in contabilitatea si fiscalitatea institutiilor publice, organizeaza si redacteaza spete contabile din domeniul bugetar, aducand in atentia dvs. orice modificari de ultima ora din acest sector legislativ. 



Ti-a placut acest articol?
Recomanda-l prietenilor:
Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !

Rating:
Nota: 5 din 1 voturi

Newsletter zilnic GRATUIT

Modificari legislative aplicabile Institutiilor Publice in 2024

Va oferim Cadou un Raport Special Gratuit "Modificari legislative aplicabile Institutiilor Publice in 2024"

Aboneaza-te GRATUIT la Newsletter-ul infoinstitutii.ro pentru a primi cele mai proaspete informatii si analize referitoare la subiectele care te intereseaza!


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016

Comentarii

0 comentarii

Lasa un raspuns

Informatiile scrise aici sunt confidentiale.

Adresa de email data nu va fi publicata niciodata. De asemenea, toate informatiile furnizate nu vor fi partajate cu terte persoane.



Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!

eNews Info INSTITUTII

Modificari legislative aplicabile Institutiilor Publice in 2024

Va oferim Cadou un Raport Special Gratuit "Modificari legislative aplicabile Institutiilor Publice in 2024"

Completeaza adresa de email la care vrei sa primesti Raportul Gratuit

eNews Info INSTITUTII

Modificari legislative aplicabile Institutiilor Publice in 2024

Va oferim Cadou un Raport Special Gratuit "Modificari legislative aplicabile Institutiilor Publice in 2024"

Completeaza adresa de email la care vrei sa primesti Raportul Gratuit

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016