| de Ioana Stoica 07 Mar. 2024 815 |
„(1) Pentru functionarii publici si personalul contractual din cadrul familiei ocupationale "Administratie" din aparatul propriu al consiliilor judetene, primarii si consilii locale, din institutiile si serviciile publice de interes local si judetean din subordinea acestora, salariile de baza se stabilesc prin hotarare a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, in urma consultarii organizatiei sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor.
(2) Nomenclatorul functiilor necesare desfasurarii activitatilor specifice fiecarei institutii sau autoritati a administratiei publice locale, precum si ierarhia functiilor sunt prevazute in anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. III si cap. II lit. A pct. IV.
(3) Stabilirea salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizeaza de catre ordonatorul de credite, cu respectarea prevederilor art. 25.
(4) Nivelul veniturilor salariale se stabileste, in conditiile prevazute la alin. (1) si (3), fara a depasi nivelul indemnizatiei lunare a functiei de viceprimar sau, dupa caz, a indemnizatiei lunare a vicepresedintelui consiliului judetean, sau, dupa caz, a viceprimarului municipiului Bucuresti, corespunzator nivelului de organizare: comuna, oras, municipiu, sectoarele municipiului Bucuresti, primaria generala a municipiului Bucuresti, exclusiv majorarile prevazute la art. 16 alin. (2), cu incadrarea in cheltuielile de personal aprobate in bugetele de venituri si cheltuieli.
(5) Angajarea, promovarea, avansarea in gradatie a personalului prevazut la alin. (1) se fac cu respectarea prevederilor prezentei legi, precum si a celorlalte reglementari specifice functionarilor publici si personalului contractual.”
Prin Decizia Curtii Constitutionale nr.113/2023 din 16 martie 2023 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice s-a retinut ca „25. Astfel, in jurisprudenta sa, Curtea a retinut, in esenta, ca solutia legislativa criticata deleaga competenta de stabilire a salariului de baza al functionarilor publici si al personalului contractual din aparatul propriu al consiliilor judetene, din primarii, consilii locale, din institutiile si serviciile publice de interes local si judetean din subordinea acestora catre consiliul local, consiliul judetean sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, dispunand totodata ca stabilirea salariului lunar se realizeaza de catre ordonatorul de credite. De asemenea, optiunea legiuitorului a fost aceea de a corela salariile personalului din aparatul organelor administratiei publice locale cu indemnizatia functiei de viceprimar.
26. Curtea a mai aratat ca marja de apreciere a autoritatilor administratiei publice locale nu este nelimitata, ci aceasta se exercita cu incadrarea intre limitele minime si maxime prevazute prin lege pentru drepturile salariale. De asemenea, Legea-cadru nr. 153/2017 consacra criterii clare pentru stabilirea salariului de baza si a salariului lunar al personalului din aparatul propriu al autoritatilor administratiei publice locale, criterii care sunt obligatorii pentru autoritatile administratiei publice locale. In acelasi timp, in stabilirea salariului lunar, ordonatorii de credite trebuie sa respecte legea si sa o aplice ca atare. Astfel, art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 stabileste ca "Stabilirea salariilor lunare potrivit alin. (1) se realizeaza de catre ordonatorul de credite, cu respectarea prevederilor art. 25", prevederi referitoare la limitarea sporurilor, compensatiilor, adaosurilor, primelor, premiilor si indemnizatiilor si a altor drepturi.
27. In aceste conditii, avand in vedere reperele oferite de legiuitorul primar in materia salarizarii personalului din aparatul administratiei publice locale, Curtea a constatat ca prevederile legale criticate dau expresie marjei de apreciere a legiuitorului in materia salarizarii personalului platit din fonduri publice incadrat in aparatul autoritatilor administratiei publice locale, in aplicarea dispozitiilor art. 120 din Constitutie privind principiile de baza ale administratiei publice din unitatile administrativ-teritoriale.”.
Totodata, in cuprinsul aceliasi Decizii, „32. In ceea ce priveste modul concret de calcul al salariilor functionarilor publici din cadrul administratiei publice locale, prin Decizia nr. 53 din 15 februarie 2022, paragraful 18, Curtea a constatat ca acest aspect tine de modul de interpretare si aplicare a legii de catre organele abilitate, respectiv de catre instantele judecatoresti, excedand competentei Curtii Constitutionale.
33. Cu privire la invocarea dispozitiilor art. 53 din Constitutie, prin Decizia nr. 370 din 16 iunie 2020, precitata, paragraful 39, Curtea a retinut ca, avand in vedere faptul ca nu s-a constatat incalcarea unui drept fundamental, acestea nu au incidenta in cauza. Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 155 din 22 martie 2013, invocarea prevederilor constitutionale referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati nu poate fi retinuta daca nu s-a constatat incalcarea vreunei prevederi constitutionale care consacra drepturi sau libertati fundamentale, astfel cum sunt prevazute in capitolul II - Drepturile si libertatile fundamentale din titlul II - Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale - din Constitutie.”
In ceea ce priveste posibilitatea reducerii salariului Curtea Constitutionala retine in Decizia 874/2010 ca „Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 448 din 15 septembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 872 din 28 septembrie 2005, a statuat: "Contractul individual de munca este conventia prin care se materializeaza vointa angajatorului si a viitorului salariat de a intra intr-un raport juridic de munca. In aceasta conventie, negociata si liber consimtita, sunt prevazute, in limitele stabilite de legislatie si de contractele colective de munca, toate elementele necesare pentru cunoasterea conditiilor de desfasurare si de incetare a raportului de munca, drepturile, obligatiile si raspunderile ambelor parti".
Or, obligarea de catre stat, deci de catre un tert, raportat la contractul individual de munca incheiat, atat a angajatorului de a-si reduce cheltuielile de personal, cat si a angajatului in sensul diminuarii veniturilor sale, ar incalca in mod flagrant art. 1 alin. (3) si (5), art. 41, art. 44 si art. 45 din Constitutie.
(...) Intrucat dreptul la salariu este corolarul unui drept constitutional, si anume dreptul la munca, se constata ca diminuarea sa se constituie intr-o veritabila restrangere a exercitiului dreptului la munca. O atare masura se poate realiza numai in conditiile strict si limitativ prevazute de art. 53 din Constitutie.
Pentru ca restrangerea mentionata sa poata fi justificata, trebuie intrunite, in mod cumulativ, cerintele expres prevazute de art. 53 din Constitutie, si anume:
- sa fie prevazuta prin lege;
- sa se impuna restrangerea sa;
- sa se circumscrie motivelor expres prevazute de textul constitutional, si anume pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav;
- sa fie necesara intr-o societate democratica;
- sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o;
- sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu;
- sa nu aduca atingere existentei dreptului sau a libertatii.
(...) Astfel, Curtea retine ca diminuarea cuantumului salariului/indemnizatiei/soldei, ca un corolar al dreptului la munca, cu 25% este prevazuta prin legea criticata si se impune pentru reducerea cheltuielilor bugetare.
De asemenea, solutia legislativa cuprinsa in art. 1 din legea criticata a fost determinata de apararea securitatii nationale, astfel cum rezulta din expunerea de motive a Guvernului. Este evident ca securitatea nationala nu implica numai securitatea militara, deci domeniul militar, ci are si o componenta sociala si economica. Astfel, nu numai existenta unei situatii manu militari atrage aplicabilitatea notiunii "securitate nationala" din textul art. 53, ci si alte aspecte din viata statului - precum cele economice, financiare, sociale -, care ar putea afecta insasi fiinta statului prin amploarea si gravitatea fenomenului.
In acest sens, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a statuat ca situatia de criza financiara mondiala ar putea afecta, in lipsa unor masuri adecvate, stabilitatea economica a tarii si, implicit, securitatea nationala.
De asemenea, prin deciziile nr. 188 si nr. 190 din 2 martie 2010, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, respectiv nr. 224 din 9 aprilie 2010, si Decizia nr. 712 din 25 mai 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 416 din 22 iunie 2010, deciziile nr. 711 si nr. 713 din 25 mai 2010, Decizia nr. 823 din 22 iunie 2010, nepublicate inca, Curtea a analizat constitutionalitatea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, care suspenda executarea unor hotarari judecatoresti si esalona plata sumelor de bani rezultate din acestea, pornind tocmai de la premisa situatiei de criza economica avuta in vedere prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009.
In consecinta, Curtea va trebui sa stabileasca daca se mentine in continuare existenta unei amenintari la adresa stabilitatii economice a tarii, deci, implicit, la adresa securitatii nationale.”
In considerarea dispozitiilor art. 11 din Legea-cadru nr.153/2017 care fac trimitere la stabilirea drepturilor salariale, in conditiile legii, si tinand cont de jurisprundeta in domeniu a CCR, apreciem ca reducerea dreptului la salariu s-ar putea realiza doar in conditiile anterior mentionate, daca este prevazuta de lege, si nu in mod unilateral fara justificarea incadrarii in ipotezele constituionale sus-mentionate.
Un raspuns oferit in martie 2024, de catre expertii de la PortalInstitutiiPublice. Da click aici pentru mai multe raspunsuri si sfaturi de la specialisti in legislatia muncii si administratie publica.
Autor: Ioana Stoica
Ioana Stoica, profesionist cu experienta de peste 7 ani in contabilitatea si fiscalitatea institutiilor publice, organizeaza si redacteaza spete contabile din domeniul bugetar, aducand in atentia dvs. orice modificari de ultima ora din acest sector legislativ.
