| de Cristian Tanase 21 Iul. 2026 223 |
Anuntul vine in contextul in care noua Lege a salarizarii reprezinta unul dintre angajamentele asumate de Romania fata de Comisia Europeana. Adoptarea actului normativ este legata de deblocarea unei transe de aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile PNRR.
PNL a reactionat si la declaratiile presedintelui interimar al PSD, Sorin Grindeanu, care a afirmat ca social democratii pregatesc, impreuna cu organizatiile sindicale, mai multe amendamente la proiectul de lege. Liberalii sustin ca orice modificare care se indeparteaza de forma agreata cu Comisia Europeana poate afecta accesul Romaniei la finantarea europeana prevazuta prin PNRR.
Proiectul a fost modificat dupa consultarile cu sindicatele si institutiile publice
Ministerul Muncii a anuntat ca proiectul a fost revizuit dupa o serie de consultari organizate cu reprezentantii institutiilor publice, ai sindicatelor si ai partidelor care sustin actuala majoritate. In total au avut loc 14 reuniuni de lucru, iar o parte dintre observatiile formulate au fost incluse in noua forma a documentului.
Totodata, ministerul precizeaza ca au existat discutii permanente cu Ministerul Finantelor si cu reprezentantii Comisiei Europene pentru identificarea unei solutii care sa permita reducerea inechitatilor din sistemul de salarizare, fara depasirea limitelor bugetare asumate de Romania.
Potrivit autoritatilor, proiectul respecta cerintele prevazute de Jalonul 420 din PNRR si a primit acordul Ministerului Finantelor. Documentul a fost transmis partidelor semnatare ale acordului politic, urmand sa intre in procedura parlamentara.
Ce schimbari aduce noul proiect al Legii salarizarii
Una dintre cele mai importante modificari vizeaza data aplicarii legii. Daca varianta prezentata in luna mai stabilea intrarea in vigoare la 1 ianuarie 2027, noul proiect prevede ca legea sa produca efecte incepand cu 1 decembrie 2026. Valoarea de referinta de 4.100 de lei va fi utilizata atat pentru luna decembrie 2026, cat si pe parcursul anului 2027.
Se modifica si lista institutiilor exceptate de la aplicarea legii. In forma anterioara erau excluse Banca Nationala a Romaniei, ASF, ANRE si ANCOM. Noua varianta mentine exceptia doar pentru BNR si introduce prevederi speciale pentru anumite categorii de personal angajat local in cadrul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare si al institutelor culturale romanesti din strainatate.
Schimbari importante apar si in ceea ce priveste diferenta salariala tranzitorie. Aceasta va fi raportata la veniturile salariale aferente lunii noiembrie 2026 si va fi inclusa in salariul lunar, precum si in baza de calcul pentru celelalte drepturi salariale.
Au fost modificate si regulile privind premiile de performanta. De la intrarea in vigoare a legii, acestea vor putea fi acordate doar personalului didactic si personalului didactic auxiliar. Pentru celelalte categorii de bugetari, inclusiv angajatii ANAF, premiile vor putea fi acordate abia din anul 2028 si numai daca in anul anterior a fost respectata tinta de deficit bugetar.
Proiectul introduce si un spor nou destinat dezvoltarii capacitatii fiscal bugetare la nivelul administratiei publice locale. Acesta poate ajunge pana la 15% din salariul de baza si va putea fi acordat doar autoritatilor locale care respecta indicatorii financiari stabiliti prin lege.
Potrivit celor mai recente date oficiale, in luna aprilie 2026 existau 1.274.999 de posturi ocupate in institutiile si autoritatile publice din Romania. Comparativ cu inceputul anului, numarul acestora a scazut cu 5.306 posturi, iar fata de aceeasi perioada a anului trecut reducerea este de 31.235 de posturi.
Mai multe modificari poti vedea AICI.
Autor: Cristian Tanase
Cristian Tanase, cu experienta indelungata in legislatia aferenta Codului administrativ, scrie pe subiecte de interes pentru personalul institutiilor publice, redactand stiri din domeniu si noutati legislative importante!
