de Florentina Buzea 19 Mar. 2025 411 |
Noul Cod Civil reglementeaza antrepriza cunoscuta si ca un contract de prestari servicii sau conventia civila in art. 1851. Pe de alta parte, un profesionist este persoana care exploateaza o intreprindere, definita ca fiind exercitarea sistematica, de catre una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau in prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu un scop lucrativ.
Legea nr.71/2011 de punere in aplicare a Codului Civil (NCC) precizeaza intelesul notiunii de profesionist si induce obligativitatea autorizarii acestuia printr-una din formele prevazute de legislatia in vigoare.
Iata un studiu de caz relevant, potrivit PortalInstitutiiPublice:
"Institutia publica are conventii civile incheiate cu persoane fizice care au specialitate tehnica, care au statut de salariat in alte institutii publice de cultura (personal contractual), nu detin inregistrare fiscala pentru PFA. Avand in vedere extinderea activitatii institutiei, aceste contracte nu mai au un caracter aleator. Este legala incheierea lunara a conventiilor civile si impozitarea veniturilor doar cu 10%, cu retinere la sursa? Mentionam ca sumele aferente impozitelor pe venit de 10% se retin, se vireaza la Bugetul de stat si se declara pe D10, iar anual pe D205."
Raspunsul specialistilor:
Din coroborarea prevederilor de mai sus, se poate concluziona ca este posibila incheierea unei conventii civile cu o persoana fizica neautorizata in conditiile art.1851 din NCC, doar cu conditia ca activitatea ce face obiectul contractului sa fie prestata ocazional si nu cu caracter permanent.
Analiza legalitatii incheierii lunare a conventiilor civile si impozitarii cu 10%.
Conform legislatiei fiscale si muncii din Romania, regimul fiscal aplicabil conventiilor civile este reglementat si de Codul fiscal (Legea nr. 227/2015, cu modificarile si completarile ulterioare) si de Codul muncii (Legea nr. 53/2003).
Asadar, conventiile civile pot fi incheiate doar daca activitatea desfasurata nu are caracter de subordonare specific relatiilor de munca si nu este continua si permanenta. In caz contrar, activitatea ar trebui incadrata fie printr-un contract individual de munca (CIM), fie sub alta forma juridica.
Un contract civil nu poate fi utilizat pentru a evita incheierea unui contract de munca, iar activitatile desfasurate printr-o conventie civila trebuie sa aiba caracter ocazional, nepermanent si fara subordonare. In cazul in care aceste contracte sunt incheiate lunar si se desfasoara in mod continuu, atunci exista riscul reclasificarii lor ca raporturi de munca de catre autoritatile fiscale sau ITM.
Prin urmare, daca activitatea acestor persoane are un caracter regulat si continuu, atunci conventiile civile pot fi considerate o forma de evitare a incheierii unui CIM, ceea ce ar putea atrage riscuri juridice si fiscale pentru institutia publica.
Potrivit art. 114 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal, veniturile obtinute din conventii civile sunt incadrate ca venituri din alte surse si sunt supuse doar impozitului pe venit de 10%, retinut la sursa si declarat prin D100 lunar si D205 anual.
Asadar, daca activitatea desfasurata se incadreaza in categoria de venituri din conventii civile, impozitarea doar cu 10% este corecta si legala.
Contributii sociale (CAS si CASS)
Daca persoana care are conventie civila este si salariat in alta parte, atunci tratamentul fiscal al veniturilor obtinute din conventia civila este urmatorul:
Impozit pe venit (10%)- Veniturile obtinute din conventii civile se considera venituri din alte surse conform art. 114 din Codul Fiscal (Legea 227/2015). Impozitul pe venit este 10%, retinut la sursa de platitor (institutia care plateste venitul) si se declara prin Declaratia 100 si Declaratia 205.
(CAS – 25%)- Daca persoana este deja salariat, atunci pentru veniturile obtinute din conventia civila nu se mai datoreaza CAS (25%), deoarece contributia la pensie se plateste deja pentru venitul salarial.
Baza legala: art. 150 alin. (2) din Codul Fiscal, care prevede ca persoanele care obtin venituri din alte surse si care sunt deja asigurate in sistemul public de pensii nu datoreaza CAS pentru veniturile respective.
(CASS – 10%)- Daca persoana este deja salariat, in mod normal este asigurata in sistemul de sanatate prin salariu. Totusi, conform art. 155 alin. (1) litera h) din Codul Fiscal, se va datora CASS. Persoana respective trebuie sa depuna Declaratia unica (D212) daca depaseste acest plafon.
Astfel, legalitatea conventiilor civile depinde de caracterul activitatii desfasurate. Daca activitatea are caracter ocazional, conventiile civile sunt legale si se impoziteaza doar cu 10%, iar daca activitatea este continua si previzibila (lunara), autoritatile fiscale si ITM pot considera ca raportul de munca este, de fapt, un contract individual de munca mascat, ceea ce ar putea atrage reclasificarea si sanctiuni.
Impozitarea veniturilor doar cu 10% este corecta, iar declaratiile (D100 si D205) sunt cele corespunzatoare acestui tip de venit.
In cazul unui control, ITM sau ANAF, aceste insttutii pot decide ca aceste persoane ar fi trebuit angajate cu CIM si ar putea impune recalcularea obligatiilor fiscale (CAS si CASS), aplicand si dobanzi si penalitati.
Asadar, daca activitatea devine constanta si nu mai este ocazionala, se recomanda analizarea posibilitatii de angajare prin CIM (cu norma intreaga sau partiala) sau colaborare sub alta forma juridica (PFA, SRL), pentru a evita posibile sanctiuni.
In cazul in care activitatea prestatorului nu este ocazionala, dar persoana nu este autorizata sa desfasoare activitati economice, trebuie verificat daca indeplineste criteriile pentru a fi considerata activitate independenta. Daca sunt indeplinite cel putin 4 din cele 7 criterii prevazute in Codul fiscal (de exemplu, libertatea de alegere a locului si modului de lucru, riscurile asumate de prestator, activitatea realizata prin utilizarea patrimoniului personal, etc.), atunci activitatea va fi considerata independenta si se va aplica regimul fiscal corespunzator veniturilor din activitati independente (impozit pe venit si, eventual, contributii sociale).
Daca nu sunt indeplinite conditiile pentru activitate independenta, iar prestarea serviciilor are caracter continuu, autoritatile fiscale pot considera ca activitatea ar trebui sa fie incadrata la venituri salariale, iar societatea ar fi obligata sa plateasca impozit pe venituri salariale si contributii sociale (CAS, CASS), chiar daca initial s-a stabilit un contract civil.
In concluzie, abordarea fiscala corecta depinde de statutul fiscal al persoanei fizice si de natura activitatii prestate. Daca persoana este autorizata, nu exista obligatii suplimentare pentru societate. Daca activitatea este ocazionala, impozitul de 10% se retine la sursa, iar contributiile sociale sunt obligatia persoanei fizice. Daca activitatea este continua si nu este autorizata, exista riscul de a fi reconsiderata ca activitate salariala.
Un raspuns oferit in martie 2025, de catre expertii de la PortalInstitutiiPublice. Da click aici pentru mai multe raspunsuri si sfaturi de la specialisti in legislatia muncii si administratie publica.

Florentina Buzea este consultant, consilier juridic si expert in achizitii publice cu o experienta profesionala de 4 ani in domeniul achizitiilor publice in institutii publice. Este licentiata in stiinte juridice si detine un Master cu specializare in Management (Universitatea Constantin Brancoveanu Pitesti - Departament Studii de Masterat si Postuniversitare de Perfectionare), dar si un Master cu specializare in Drept comunitar (Universitatea Danubius Galati - Facultatea de Drept).
Are o experienta profesionala de 20 ani in domeniul dreptului muncii, dreptului comercial, contencios administrativ si drept civil, executari silite, consultanta de specialitate si reprezentare in fata instantelor de judecata.