de Florentina Buzea 26 Mar. 2025 658 |
Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar se realizeaza prin doua categorii principale: a) Finantarea de baza – asigurata de la bugetul de stat, prin bugetele locale, si destinata functionarii unitatilor de invatamant. b) Finantarea complementara – acopera cheltuielile suplimentare. a) Finantarea de baza, se stabileste pe principiul „per elev” si include:
- Salariile personalului didactic si auxiliar.
- Contributiile sociale obligatorii.
- Bunuri si servicii necesare functionarii scolii (utilitati, materiale didactice).
b) Finantarea complementara este asigurata din bugetele locale si acopera:
- Reparatiile capitale, investitiile si infrastructura scolara.
- Transportul elevilor si al cadrelor didactice.
- Paza unitatilor de invatamant.
- Alte cheltuieli considerate necesare de autoritatea locala.
Iata un studiu de caz util, prezentat de specialistii de la PortalInstitutiiPublice:
"Doresc sa adresez o intrebare: Din finantarea de baza se poate achita paza unei scoli? Ce cadru legal reglementeaza ce se poate achita din finantarea de baza si ce se poate finanta din finantarea complementara?"
Raspunsul specialistilor:
Astfel, consideram ca Primaria este responsabila de asigurarea fondurilor pentru paza prin finantarea complementara. Daca bugetul local nu acopera aceste cheltuieli, scoala poate cauta solutii alternative, cum ar fi sponsorizari sau contributii din partea comunitatii.
Legea 273/2006 privind finantele publice locale prevede ca institutiile si serviciile publice, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile de pe langa unele institutii publice finantate integral din venituri proprii, au obligatia de a intocmi bugete proprii.
Aceste bugete se aproba de catre:
- Autoritatile deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale, pentru institutiile si serviciile publice de interes local.
- Consiliile judetene, pentru institutiile si serviciile publice de interes judetean.
- Ministere sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, pentru institutiile si serviciile publice de interes national.
Astfel, fiecare institutie sau serviciu public trebuie sa elaboreze si sa gestioneze propriul buget, in conformitate cu normele legale si sub supravegherea autoritatilor competente.
Asadar, opinam ca, cheltuielile pentru paza nu pot fi platite din finantarea de baza, ci doar din finantarea complementara, adica din bugetul local gestionat de primarie.
Baza legala:
Legea 198/2023.
Articolul 136 alin. (2): Unitatile administrativ-teritoriale pot contribui din veniturile proprii la finantarea de baza si complementara a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, precum si a unitatilor de educatie extrascolara, inclusiv prin finantarea directa a unor programe precum „Scoala dupa scoala“ sau „invatare remediala“.
Articolul 138
(1) Finantarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat cuprinde finantarea de baza, finantarea complementara si finantarea speciala.
(2) Statul asigura finantarea de baza pentru:
a) beneficiarii primari din invatamantul preuniversitar de stat autorizat provizoriu/acreditat;
b) anteprescolarii si prescolarii din invatamantul preuniversitar particular si confesional acreditat;
c) elevii din invatamantul preuniversitar particular si confesional acreditat pe durata invatamantului obligatoriu.
(3) Finantarea de baza se face in baza si in limitele costului standard per elev/prescolar/anteprescolar.
(4) Costul standard per anteprescolar/prescolar/elev se determina pentru fiecare nivel de invatamant, filiera si profil.
(5) Costul standard pentru unitatile de invatamant defavorizate, stabilite anual pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educatiei, la propunerea Consiliului National pentru Finantarea Invatamantului Preuniversitar, este suplimentat cu 25%.
Articolul 139 alin. (2) - Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat, pentru urmatoarele articole de cheltuieli, in functie de care se calculeaza costul standard per anteprescolar/prescolar/elev, dupa cum urmeaza:
a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale in bani, stabilite prin lege, precum si contributiile aferente acestora, prin bugetul Ministerului Educatiei;
b) cheltuieli cu formarea continua, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c) cheltuieli cu bunuri si servicii, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
d) cheltuieli de transport pentru personalul din invatamantul preuniversitar care nu dispune de locuinta in unitatea administrativ-teritoriala unde are postul.
Articolul 140 alin. (1) - Finantarea complementara asigura cheltuieli de capital, cheltuieli sociale si alte cheltuieli asociate procesului de invatamant preuniversitar de stat care nu fac parte din finantarea de baza a unitatilor de invatamant preuniversitar.
(2) Finantarea complementara se asigura din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant preuniversitar de stat si din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu aceasta destinatie, pentru urmatoarele categorii de cheltuieli:
a) investitii, reparatii capitale si curente, consolidari;
b) subventii pentru internate si cantine;
c) cheltuieli pentru evaluarea periodica nationala a elevilor;
d) cheltuieli pentru examinarea medicala obligatorie periodica a salariatilor din invatamantul preuniversitar;
e) cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative extrascolare, centre de excelenta organizate in cadrul sistemului de invatamant;
f) cheltuieli pentru asigurarea securitatii si sanatatii, pentru personalul angajat, beneficiarii primari;
g) gestionarea situatiilor de urgenta;
h) cheltuieli pentru asigurarea suplinirii cadrelor didactice in perioada participarii in proiecte europene de cooperare in domeniul educatiei si formarii profesionale;
i) alte cheltuieli de natura bunurilor si serviciilor, care nu fac parte din finantarea de baza;
j) cheltuieli cu bunuri de natura obiectelor de inventar;
k) cheltuieli cu materiale sanitare, reactivi, carti, publicatii si materiale documentare.
(3) Din veniturile proprii ale unitatilor administrativ-teritoriale de care apartin unitatile de invatamant preuniversitar de stat pot fi alocate ca finantare complementara sume pentru urmatoarele cheltuieli, dar fara a se limita la acestea:
a) cheltuieli pentru bursele elevilor;
b) cheltuieli pentru premierea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat cu rezultate deosebite in incluziunea sau in excelenta scolara, precum si unitatilor de invatamant preuniversitar in care se inregistreaza un risc sporit de abandon scolar/parasire timpurie a scolii;
c) cheltuieli pentru atragerea personalului didactic si auxiliar, cheltuieli pentru concursuri scolare si activitati educative extrascolare, centre de excelenta organizate in cadrul sistemului de invatamant, cheltuieli pentru cofinantarea unor proiecte cu finantare nerambursabila/rambursabila, dupa caz, nerambursabile;
d) cheltuieli pentru dotarea specifica a cantinelor, salilor de sport, bibliotecilor, atelierelor scolare, bazelor sportive.
Articolul 144 alin. (3) - Autoritatile administratiei publice locale pot aloca fonduri, din veniturile proprii ale acestora, ca participare la finantarea de baza si ca finantare complementara a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat.
Un raspuns oferit in martie 2025, de catre expertii de la PortalInstitutiiPublice. Da click aici pentru mai multe raspunsuri si sfaturi de la specialisti in legislatia muncii si administratie publica.

Florentina Buzea este consultant, consilier juridic si expert in achizitii publice cu o experienta profesionala de 4 ani in domeniul achizitiilor publice in institutii publice. Este licentiata in stiinte juridice si detine un Master cu specializare in Management (Universitatea Constantin Brancoveanu Pitesti - Departament Studii de Masterat si Postuniversitare de Perfectionare), dar si un Master cu specializare in Drept comunitar (Universitatea Danubius Galati - Facultatea de Drept).
Are o experienta profesionala de 20 ani in domeniul dreptului muncii, dreptului comercial, contencios administrativ si drept civil, executari silite, consultanta de specialitate si reprezentare in fata instantelor de judecata.