| de Cristian Tanase 08 Sep. 2021 3776 |
Cum se procedeaza, in situatia in care se realizeaza o reorganizare, ca urmare a comasarii prin absortie, si ambele insitutii au in statul de functii post de Contabil sef, ocupat cu personal contractual? Noul stat de functii prevede un singur post de Contabil sef. Cum si cine il poate ocupa? Il poate ocupa unul dintre Contabili sefi sa ocupe un post vacant de Auditor, fara concurs, ca urmare a reincadrarii ? Reincadrarea s-ar face cu acordul acestuia si cu respectarea cerintelor pentru ocuparea unui post de Auditor.
Raspunsul specialistului:
Organizarea si functionarea institutiilor publice este guvernata de norme legale, acestea desfasurandu-si activitatea pe baza unor acte normative, fie la nivel de lege, fie la nivel de hotarare a Guvernului sau prin acte ale administratiei publice locale, dar emise in baza unor prevederi legale de nivel superior.
In aceste conditii, reorganizarea unei institutii publice trebuie sa se faca de asemenea in baza unui act de acelasi nivel cu cel prin care a fost organizata si functioneaza respectiva institutie. Modalitatea concreta prin care se realizeaza reorganizarea (procedura/metodologia in sine) poate fi aprobata printr-un act administrativ emis de conducatorul institutiei.
Reorganizarea unei institutii publice se poate realiza, in conditiile legii, tinand cont de natura juridica a entitatii publice – institutie publica - si a categorilor de personal care isi desfasoara activitatea in cadrul acesteia – personal contractual, functionari publici, alte categorii carea au incheiate contract de management.
Astfel, apreciem ca procedura de reorganizare trebuie sa tina cont de legislatia incidenta, in special de Codul administrativ, aprobat prin OUG nr.57/2019, si Codul muncii, republicat.
De regula, reorganizarea unei institutii publice se realizeaza in conditiile si cu respectarea prevederilor art. 518 si, dupa caz, ale art. 519 din Codul administrativ, insa aceste dispozitii sunt aplicabile functionarilor publice.
Astfel, cu titlu general, apreciem ca etapele unei reorganizari la nivelul insitutiei publice constau, in principal, in:
1. aprobarea unui nou regulament de organizare si functionare al institutiei;
2. aprobarea noii structuri organizatorice si a noilor compartimente;
3. aprobarea noului stat de functii cu precizarea prevederilor legale aplicabile, art. 518 sau 519 din Codul administrativ sau ale art. 65 din Codul muncii pentru personalul contractual;
4. stabilirea conditiilor specifice si a atributiilor aferente posturilor cuprinse in statul de functii;
5. intocmirea si, dupa caz, modificarea fiselor post aferente noilor posturi;
6. incadrarea pe noile posturi si in noile compartimente a persoanelor care se incadreaza in dispozitiile alin.(1) si (2) ale art. 518 din Codul administrativ sau mentinerea contractelor individuale de munca existente;
7. aplicarea art. 518 alin.(3) din Codul administrativ, daca sunt mai multi functionari publici decat posturi pe aceleasi functii, atributii/sarcini, prin organizarea unui examen de catre autoritatea sau institutia publica, anterior emiterii preavizului;
8. intocmirea de catre institutie a procedurii/metodologiei de concurs;
9. pentru persoanele care sunt declarate „admis” la examen, se emite actul administrativ de numire in noua functie publica pentru care s-a organizat examenul;
10. pentru persoanele care sunt declarate „respins” la examen, se emite actul administrativ de eliberare din functia publica – art. 519 alin.(1) lit.c)
11. pentru posturile desfiintate care nu se mai regasesc deloc in noul stat de functii, se aplica in mod direct art. 519 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, intocmindu-se preavizul sau art. 65 din Codul muncii;
Codul administrativ nu stabileste reguli specifice in cazul reorganizarii institutiei publice pentru personalul contractual si nici reguli general aplicabile in situatia organizarii examenului prevazut la art. 518 alin.(3) si nici nu face trimitere la dispozitiile H.G. nr.611/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, responsabilitatea aprobarii metodologiei de examen revenind fiecarui ordonator de credite.
Insa, observam ca in ceea ce priveste functionarii publici, distingem urmatoarele:
- in situatia mentionata la art. 518 alin.(3) din Cod, respectiv cea in care exista mai multi functionari publici decat posturile cuprinse in noua structura a compartimentului din care acestia fac parte, apreciem ca institutia publica trebuie sa organizeze examen de departajare, anterior emiterii preavizului.
Examenul organizat in conditiile alineatului sus-mentionat nu este un examen de recrutare, scopul acestuia fiind exclusiv de a departaja functionarii publici care indeplinesc conditiile de la art. 518 alin.(2), dar care nu pot fi numiti in noile functii intrucat nu au fost prevazute suficiente posturi in noua structura a compartimentului reorganizat.
In aceste conditii, apreciem ca pentru examenul de departajare institutia publica are dreptul de a stabili conditiile de organizare, fara insa a impune un prag minim ce trebuie obtinut de functionarii publici inscrisi la examenul de departajare, acestia urmand sa fie declarati admisi si, dupa caz, respinsi in ordinea notelor obtinute si in limita functiilor aprobate pentru respectivul compartiment reorganizat.
Pe cale de consecinta, institutia publica are obligatia ca la finalul examenului de departajare sa numeasca de drept in noile functii, functionarii publici care au participat la examen, in ordinea punctajelor obtinute de acestia si cu incadrarea in numarul de posturi aprobate respectivului compartiment.
Stabilirea unui prag minim de obtinut ar putea conduce inclusiv la situatia declararii ca respinsi a tuturor functionarilor publici inscrisi la examenul de departajare, ceea ce echivaleaza cu organizarea unui nou examen de recrutare si constituie un abuz.
- pentru functionarii publici declarati respinsi devin incidente dispozitiile art. 519 alin.(1) lit.c) si alin. (4) si (7) din Codul administrativ. Astfel, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. c), d) si f), in perioada de preaviz, daca in cadrul autoritatii sau institutiei publice exista functii publice vacante corespunzatoare, aceasta are obligatia sa le puna la dispozitia functionarilor publici. In sensul Codului administrativ, sunt considerate functii publice corespunzatoare:
a) functiile publice de acelasi nivel, identificat prin categorie, clasa si, dupa caz, grad profesional;
b) functii publice de nivel inferior, in cazul in care in cadrul autoritatii sau institutiei publice nu exista functiile publice prevazute la lit. a).
Functionarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei functii publice vacante de nivel inferior. In cazul in care functia publica vacanta de nivel inferior este o functie publica de executie si nu corespunde studiilor si/sau vechimii in specialitatea functionarului public de conducere, aceasta poate fi transformata intr-o functie publica corespunzatoare, daca transformarea nu afecteaza structura organizatorica aprobata.
Prin urmare, se observa ca legea stabileste in mod expres obligatia institutiei publice de a pune la dispozitia functionarilor publici aflati in perioada de preaviz a functiilor publice vacante corespunzatoare, apreciem ca acestea trebuie prezentate in mod caracterizat, cu particularizarea lor precisa (structura, nivel studii, conditii specifice, etc.), astfel incat sa poata permite adaptarea corespunzatoare a conduitei functionarilor.
Insa, acest lucru nu este reglementat si pentru personalul contractual din administratia publica.
Acestuia ii sunt incidente dispozitiile titlului III din Codul administrativ, la art. 538 alin.(2) stabilindu-se ca dispozitiile prezentului titlu se completeaza cu prevederile Legii nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu alte legi speciale care reglementeaza regimul aplicabil anumitor categorii de personal sau contractului de management, dupa caz.
Totodata, acolo unde a dorit ca anumite norme aplicabile functiei publice sa fie aplicabile si personalului contractual acest lucru a fost precizat in mod expres de legiuitor (a se vedea in acest sens art. 551 alin.(3) din Codul administrativ).
In aceste conditii, apreciem ca in mod similar cu functia publica, in situatia in care urmare a reorganizarii mai multi salariati (CIM) ar putea fi incadrati pe aceeasi functie, respectiv pe acelasi post, pentru a asigura respectarea principiilor prevazute de lege, in special cel al transparentei si egalitatii, apreciem ca ordonatorul de credite are obligatia de a intocmit o metodologie de concurs, in vederea departajarii acestora, urmand ca in functie de rezultatul concursului acestia sa fie numiti in noile functii sau sa li se inceteze CIM, cu acordarea preavizului.
Potrivit art. 75 alin. (1) din Codul muncii, „persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si 66 beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare”.
Din interpretarea logico-gramaticala a acestui text legal reiese ca notiunea de „preaviz” are semnificatia unui termen, adica a unui interval de timp care are un moment de inceput si un moment de final. Prin urmare, spre a fi respectate litera si spiritul art. 76, orice decizie intemeiata pe art. 65 din Codul muncii trebuie sa mentioneze termenul de preaviz, adica durata in zile a acestuia, momentul la care incepe sa curga si cel la care se sfarseste.
Este firesc sa fie asa, caci in cazul unei eventuale contestatii, instanta de judecata competenta trebuie sa aiba posibilitatea efectiva de a verifica daca dreptul la preaviz a fost intr-adevar respectat in cazul celui concediat, adica daca salariatul a beneficiat efectiv de numarul de zile lucratoare ale termenului de preaviz pretins acordat.
Astfel, personalul va fi incadrat in limita posturilor aprobate pentru institutia publica ca urmare a reorganizarii, beneficiind de drepturile salariale acordate, potrivit legii, pentru categoriile de functii din cadrul respectivei institutii publice.
Fata de aceste prevederi legale, trebuie sa observam ca reorganizarea:
– poate afecta in egala masura salariati (raporturi de munca) si functionari publici (raporturi de serviciu);
– pentru personalul contractual, o departajare ar putea fi realizata doar in temeiul rezultatului unui concurs organizat, candidatul admis urmand a fi incadrat in noua functie, iar cel declarat respins urmand a fi concediat, potrivit legislatiei muncii. O atare concediere apreciem ca va putea interveni exclusiv in conditiile Codului muncii, iar tmeiul ei il va constitui art. 65 privind concedierea din motive independente de persoana salariatului.
Prin urmare, in opinia noastra, institutia are obligatia de a organiza concurs de departajare in vederea ocuparii functiei de contabil, persoana declarata respinsa urmand a fi concediata in temeiul art. 65 din Codul muncii.
In conditiile in care potrivit art. 64 alin.(1) din Codul muncii, doar in cazul in care concedierea se dispune pentru motivele prevazute la art. 61 lit. c) si d), precum si in cazul in care contractul individual de munca a incetat de drept in temeiul art. 56 alin. (1) lit. e), angajatorul are obligatia de a-i propune salariatului alte locuri de munca vacante in unitate, compatibile cu pregatirea profesionala sau, dupa caz, cu capacitatea de munca stabilita de medicul de medicina a muncii, apreciem ca persoana care va fi declarata respinsa la concursul organizat pentru functia de contabil nu va putea fi numita, fara organizarea unui concurs, in functia de auditor, chiar daca aceasta are pregatirea necesara.
Raspuns oferit de Alexandra Nedelcu, Expert Legislatia muncii, pentru PortalCodulMuncii.ro >>
Autor: Cristian Tanase
Cristian Tanase, cu experienta indelungata in legislatia aferenta Codului administrativ, scrie pe subiecte de interes pentru personalul institutiilor publice, redactand stiri din domeniu si noutati legislative importante!
