Regulamentul european AI se aplica din 2 august 2026. Ce obligatii revin institutiilor publice din Romania

Si institutiile publice sunt vizate de prevederile acestui regulament european daca dezvolta sau comanda dezvoltarea unor sisteme AI proprii) ori daca folosesc solutii AI in activitatea curenta - de la chatboti pentru cetateni, pana la sisteme de evaluare a dosarelor sau de sprijin in decizii administrative.

Citeste in continuare cum functioneaza AI Act, care sunt efectele asupra Romaniei, ce institutii se vor ocupa de cadrul legal si de aplicarea sanctiunilor, dar si care sunt primii pasi pe care trebuie sa ii faca institutiile publice de pe acum.

Cadrul general: cum functioneaza AI Act

AI Act este primul cadru legislativ cuprinzator la nivel mondial dedicat inteligentei artificiale si se aplica etapizat, pe parcursul mai multor ani, nu printr-o intrare in vigoare unica. Fiind un regulament european, prevederile se aplica in toate statele membre, dar fiecare stat trebuie sa adopte propriul cadru legal prin care sa stabileasca autoritatile competente, mecanismele de cooperare si regimul sanctiunilor.

Abordarea pe niveluri de risc

Regulamentul clasifica sistemele AI in patru categorii de risc:

 • Risc inacceptabil - practici interzise complet, precum scorul social, exploatarea vulnerabilitatilor unei persoane sau colectarea nediferentiata a imaginilor faciale pentru baze de recunoastere faciala. Aceste interdictii se aplica deja din 2 februarie 2025. 

 • Risc ridicat - sisteme folosite in domenii precum sanatatea, ocuparea fortei de munca, educatia, aplicarea legii, migratia sau justitia. Aici se aplica cerinte stricte privind managementul riscului, calitatea datelor, documentatia tehnica, supravegherea umana si un sistem functional de management al calitatii. 

 • Risc limitat - sisteme precum chatbotii sau instrumentele generative, supuse unor obligatii de transparenta (etichetare, informare a utilizatorului). 
 • Risc minim – majoritatea aplicatiilor AI curente (de exemplu filtrele de spam), care raman practic nereglementate. 

ATENTIE: utilizarea AI implica riscuri pe care multe companii nu le constientizeaza inca. Astfel, implementarea neconforma a AI poate duce la probleme juridice, pierderi financiare, investigatii din partea autoritatilor de supraveghere si la amenzi contraventionale de pana la 7% din cifra de afaceri. 

 
Calendarul de aplicare, asa cum rezulta din articolul 113 al Regulamentului si din calendarul publicat de Serviciul de asistenta al Comisiei Europene pentru AI Act, arata astfel:

  • 2 februarie 2025 – intra in vigoare interdictiile privind practicile cu risc inacceptabil si obligatia de alfabetizare AI a personalului. 
  • 2 august 2025 – devin aplicabile regulile pentru modelele AI cu scop general, iar statele membre trebuie sa desemneze autoritatile nationale competente si sa adopte legislatia privind sanctiunile; la nivel european trebuie constituite structurile de guvernanta (Comitetul AI, Panelul stiintific, Forumul consultativ). 
 • 2 august 2026 – intra in vigoare majoritatea regulilor Regulamentului, inclusiv obligatiile de transparenta de la articolul 50 (marcarea continutului generat de AI, informarea utilizatorilor) si regulile pentru sistemele cu risc ridicat enumerate in Anexa III. Tot atunci ar trebui sa existe cel putin un mediu de testare reglementat („sandbox”) in fiecare stat membru, iar aplicarea si controlul regulamentului incep efectiv, atat la nivel national, cat si european. 
 • 2 decembrie 2026 - intra in aplicare, prin pachetul „AI Omnibus”, doua noi categorii de interdictii: sistemele care genereaza sau modifica fara consimtamant imagini, materiale video sau audio cu caracter sexual explicit implicand o persoana identificabila (deepfake-uri intime) si sistemele folosite pentru generarea sau modificarea materialelor de abuz sexual asupra copiilor. Tot de la aceasta data devine obligatorie si marcarea tehnica a continutului generat de sistemele introduse pe piata inainte de 2 august 2026. 
  • 2 decembrie 2027 - termen suplimentar pentru anumite sisteme cu risc ridicat din Anexa III. 
  • 2 august 2028 – termen pentru sistemele AI integrate in produse deja reglementate de alte acte europene (de exemplu dispozitive medicale, jucarii, utilaje). 
 

Sanctiuni prevazute in regulamentul european AI Act

La nivelul UE, nerespectarea AI Act poate atrage amenzi de pana la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri anuala globala a companiei, in functie de gravitatea incalcarii. Dincolo de amenzi, riscul real pentru companii este pierderea increderii pietei si a competitivitatii, mai ales in sectoarele reglementate.
 

Furnizor vs. implementator

Regulamentul distinge clar intre cele doua roluri: furnizorul este entitatea care dezvolta sau comanda dezvoltarea unui sistem AI si il introduce pe piata sub numele sau marca proprie, indiferent daca produsul este gratuit sau contra cost; implementatorul este entitatea (inclusiv o autoritate publica) care foloseste sistemul in activitatea sa, cu exceptia utilizarii exclusiv personale. Obligatiile difera in functie de acest rol, iar aceeasi organizatie poate fi, simultan, furnizor pentru un sistem si implementator pentru altul.
 

Regulamentul AI Act - ce efecte are in Romania

Romania se supune direct Regulamentului, ca orice alt stat membru, dar procesul de implementare institutionala interna este inca in lucru, anunta ancom.ro.

Ce se schimba concret de la 2 august 2026:

 • Transparenta interactiunii om-AI. Persoanele trebuie informate atunci cand discuta cu un sistem AI, cu exceptia cazurilor in care acest lucru este evident din context. 
• Marcarea continutului generat sau modificat artificial. Imaginile, inregistrarile audio si clipurile video generate ori manipulate cu AI trebuie sa poarte marcaje tehnice, detectabile automat, nu doar o mentiune vizibila optionala. Obligatia initiala revine furnizorului, dar in anumite situatii si utilizatorul profesional (companie, institutie, publicatie) trebuie sa informeze publicul. 

 • Deepfake-urile - materiale audio, video sau vizuale care imita realist o persoana, un eveniment sau o situatie inexistenta trebuie identificate ca atare.
 • Textele generate de AI destinate informarii publicului asupra unor chestiuni de interes public intra si ele sub obligatia de transparenta, cu o exceptie importanta: daca textul a trecut printr-un control editorial uman si cineva isi asuma raspunderea editoriala pentru publicare, obligatia de etichetare nu se mai aplica. Regulamentul nu interzice folosirea AI in presa sau comunicare, ci cere ca raspunderea umana sa nu dispara. 

• Perioada de gratie pentru sistemele mai vechi. Furnizorii sistemelor generative introduse pe piata inainte de 2 august 2026 au termen pana la 2 decembrie 2026 pentru a integra marcarea tehnica. 
• Cod de bune practici voluntar. Comisia Europeana a publicat un Cod de bune practici privind transparenta continutului AI-generat; semnarea lui este optionala, dar companiile care nu il adopta trebuie sa poata dovedi prin alte mijloace ca respecta regulamentul. 
 

Autoritatea de supraveghere propusa 

Printr-un memorandum al Guvernului, ANCOM (Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii) a fost propusa drept autoritate nationala de supraveghere a pietei si punct unic de contact pentru AI Act. Supravegherea este insa impartita pe zone:

    • Autoritatea de Supraveghere Financiara si Banca Nationala a Romaniei - pentru sistemele cu risc ridicat legate direct de serviciile financiare. 
    • Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal - pentru sistemele biometrice cu risc ridicat si pentru cele folosite in aplicarea legii, gestionarea frontierelor, migratie, azil, justitie si procese democratice. 
    • ANCOM - rolul central, plus atributii in sectoarele pe care le supravegheaza deja (compatibilitate electromagnetica, echipamente radio). 
    • Alte autoritati sectoriale, precum Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sau Inspectia Muncii, pot interveni in domeniile proprii de competenta. 

Problema principala: lipsa legii nationale. Structura de mai sus este doar propunerea dintr-un memorandum guvernamental; competentele finale trebuie stabilite printr-o lege nationala, aflata inca in lucru. Pana la adoptarea acestui act normativ, ANCOM si celelalte autoritati desemnate nu pot controla si sanctiona incalcarile regulamentului, chiar daca obligatiile europene sunt deja in vigoare. Legea trebuie sa stabileasca lista autoritatilor competente, atributiile fiecareia, modul de cooperare, procedura de control, institutia care constata incalcarile si regimul sanctiunilor. Lipsa acestei legi nu anuleaza insa obligatiile firmelor si institutiilor de a se conforma regulamentului european - ele trebuie sa se pregateasca pentru controale, chiar daca mecanismul intern de aplicare nu este inca finalizat.
 

Ce trebuie sa faca institutiile publice

Institutiile publice din Romania sunt, in sensul Regulamentului, atat potentiali furnizori (daca dezvolta sau comanda dezvoltarea unor sisteme AI proprii), cat si implementatori (daca folosesc solutii AI in activitatea curenta - de la chatboti pentru cetateni, pana la sisteme de evaluare a dosarelor sau de sprijin in decizii administrative). Recomandarile ANCOM si prevederile regulamentului contureaza un set de pasi pe care autoritatile publice ar trebui sa ii urmeze de pe acum:

1. Inventarierea sistemelor AI folosite. Fiecare institutie trebuie sa identifice toate aplicatiile AI aflate in uz, inclusiv cele „ascunse” in module ale unor platforme software achizitionate, si sa stabileasca pentru fiecare cine este furnizorul, in ce scop este folosit sistemul si ce persoane sunt afectate de deciziile sau interactiunile pe care le mediaza. 

2. Clasificarea pe niveluri de risc. Institutiile trebuie sa verifice daca vreunul dintre sistemele folosite intra in categoria de risc ridicat, de exemplu, sisteme AI folosite in evaluarea accesului la servicii publice, la beneficii sociale, in domeniul migratiei sau al aplicarii legii. In administratia publica, deciziile automatizate sau asistate de AI privind beneficiile sociale sau migratia sunt considerate, prin natura lor, cu risc ridicat, ceea ce atrage obligatii stricte de guvernanta a datelor, documentatie tehnica si supraveghere umana. 

3. Verificarea proceselor existente. Multe institutii au deja componente utile - proceduri de management al riscului, sisteme de management al calitatii, arhive de documentatie care pot fi adaptate pentru a acoperi partial cerintele AI Act, in loc sa fie construite de la zero. 

4. Stabilirea unui traseu de conformare cu responsabilitati si termene clare, tinand cont de calendarul legal (obligatiile de transparenta si pentru sistemele cu risc ridicat din Anexa III sunt deja active din 2 august 2026, iar sistemele integrate in produse reglementate au termen pana in august 2028). 

5. Reguli interne de transparenta pentru interactiunea cu cetatenii. Institutiile care folosesc chatboti, asistenti virtuali sau alte forme de interactiune automatizata cu publicul trebuie sa se asigure ca utilizatorul poate intelege clar ca nu comunica cu o persoana. 

 6. Marcarea si etichetarea continutului. Institutiile care produc sau publica materiale generate ori modificate cu AI (comunicate, imagini, materiale video informative) trebuie sa stabileasca proceduri de marcare tehnica sau de informare a publicului, mai ales acolo unde continutul ar putea fi confundat cu unul autentic. 

 7. Documentarea conformitatii. Institutiile trebuie sa pastreze dovezi ale modului in care respecta obligatiile - cine verifica rezultatele generate de AI, cum este informat utilizatorul, ce proceduri de control editorial sau administrativ exista, pentru a putea demonstra conformitatea odata ce autoritatile nationale vor avea competenta legala de a efectua controale.
 
8. Urmarirea activa a cadrului legislativ national. Pentru ca legislatia nationala de implementare este inca in curs de elaborare, institutiile publice ar trebui sa monitorizeze comunicarile publicate de ANCOM si celelalte autoritati implicate.

Foto generata cu AI. 

Autor: InfoInstitutii.ro
Redactia InfoInstitutii.ro are un colectiv de 4 autori specializati din domeniul institutiilor publice si legislatiei aferente. 

Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de Codul administrativ, salarizarea bugetara, modificarile privind institutiile publice si spetele contabile si fiscale din acest domeniu. Explicam detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile din sectorul bugetar.