| de Mara Dobrin 21 Iun. 2018 1505 |
Intrunirea, intitulata „Inteligenta artificiala: abordarea provocarilor etice si sociale”, face parte din dialogul periodic al Comisiei cu bisericile, organizatiile religioase, filosofice si neconfesionale.
Vicepresedintele Andrus Ansip, care a prezidat reuniunea, a declarat: „De la asistenta medicala mai buna pana la transporturi mai sigure, beneficiile inteligentei artificiale sunt numeroase, iar Europa ar trebui sa profite de ele. Odata cu cresterea investitiilor, elaboram orientari etice pentru dezvoltarea inteligentei artificiale in serviciul binelui si al tuturor. Acest lucru necesita o dezbatere deschisa pe teme esentiale, cum ar fi importanta diversitatii si a echilibrului de gen in ceea ce priveste inteligenta artificiala, astfel incat sa se evite deciziile partinitoare. Reuniunea de astazi si infiintarea recenta a Aliantei europene in domeniul inteligentei artificiale contribuie la aceasta dezbatere ampla.”
In cadrul reuniunii, au fost abordate doua aspecte principale:
- examinarea impactului potential al inteligentei artificiale asupra drepturilor fundamentale, in special in ceea ce priveste viata privata, demnitatea, protectia consumatorilor si nediscriminarea;
- dimensiunea sociala a inteligentei artificiale si impactul sau asupra incluziunii sociale si a viitorului pietei fortei de munca.
Vicepresedintele Ansip i-a incurajat pe participanti sa isi continue angajamentul in acest sens, contribuind la initiativele in curs ale Comisiei privind inteligenta artificiala, in special prin intermediul Aliantei europene in domeniul inteligentei artificiale care a fost lansata saptamana trecuta.
Acest dialog reprezinta totodata un element-cheie al abordarii europene privind inteligenta artificiala si al declaratiei de cooperare in domeniul inteligentei artificiale, semnata de 28 de tari europene.
Reuniunea la nivel inalt desfasurata astazi cu participarea reprezentantilor unor organizatii filosofice si neconfesionale este a noua dintr-o serie de reuniuni lansata de Comisie in 2009, odata ce dialogul cu bisericile, organizatiile religioase, filosofice si neconfesionale a fost consacrat in Tratatul de la Lisabona (articolul 17 din TFUE). Dialogul intra in sfera de raspundere a prim-vicepresedintelui Timmermans. In fiecare an, aceste reuniuni sunt dedicate unor subiecte diferite. In anii precedenti, prim-vicepresedintele Timmermans a invitat participantii la discutii utile pe diverse teme: „Sa traim impreuna si sa ne contrazicem politicos!” in 2015, „Migratia, integrarea si valorile europene” in 2016 si „Viitorul Europei” in 2017.
Sursa: europa.eu
Autor: Mara Dobrin
Redactor Institutii Publice
Cu o experienta de 9 ani in jurnalism, Mara Dobrin s-a alaturat echipei Rentrop & Straton, specializandu-se in ultimii 4 ani in crearea articolelor de interes in legislatia muncii, resurse umane si institutii publice.
