Contract colectiv de munca bugetari pentru un serviciu public de interes local. Negociere CCM si drepturile salariatilor

 de InfoInstitutii.ro  13 Oct. 2020  1296

---

Un serviciu public de interes local, finantat din subventii de la bugetul local, are obiectul activitatii prestarea de servicii culturale si doreste sa incheie un contract colectiv de munca la nivel de unitate.

Intrebari:

1. La ce contract colectiv de munca, la nivel superior, trebuie sa se raporteze? Daca exista un astfel de contract, care este acesta?

2. Care sunt drepturile salariatilor care pot fi negociate si cuprinse in CCM si temeiul legal al acestora? 

3. Se pot negocia salarii compensatorii in caz de concediere? Daca da, care este temeiul legal?
 

Raspunsul specialistului:

Potrivit art. 581 din Codul administrativ,  in functie de continutul activitatii, serviciile publice pot fi servicii de interes economic general si servicii noneconomice de interes general.
 

Din punctul de vedere al competentei teritoriale pentru a raspunde nevoilor de interes public, serviciile publice pot fi servicii publice de interes national si servicii publice de interes local.
 

Serviciile publice de interes local sunt serviciile publice care raspund in principal nevoilor colectivitatilor locale si care sunt realizate in mod optim prin actiunea autoritatilor administratiei publice locale.

In functie de modalitatile de realizare a prestarii, serviciile publice sunt servicii publice prestate/furnizate in mod unitar fie de catre o autoritate a administratiei publice, fie de catre un organism prestator de servicii publice si servicii publice prestate/furnizate in comun de catre una sau mai multe autoritati ale administratiei publice sau de unul sau mai multe organisme prestatoare de servicii publice.
 

Serviciile de interes economic general sunt furnizate direct de catre o autoritate a administratiei publice sau, dupa caz, de catre organisme prestatoare de servicii publice sub monitorizarea si controlul autoritatii administratiei publice competente.
 

Serviciile publice de interes economic general se disting de serviciile non-economice de interes general prin caracterul economic al activitatii desfasurate.
 

Caracterul economic al unui serviciu public este determinat de natura activitatilor aferente serviciului si de modalitatea in care activitatile sunt prestate, organizate si finantate.
 

Serviciile non-economice de interes general reprezinta activitatile care nu au caracter economic si sunt desfasurate in vederea satisfacerii unei/unor nevoi de interes public direct de catre o autoritate a administratiei publice sau de catre organismele prestatoare de servicii publice sub monitorizarea si controlul acesteia sau mandatate de aceasta.
 

Autoritatile administratiei publice locale, prin acte administrative, au competenta de infiintare/organizare a structurilor responsabile pentru prestarea serviciilor care raspund in principal nevoilor specifice colectivitatii locale.
 

Gestiunea directa este modalitatea de gestiune prin care o autoritate a administratiei publice isi asuma/exercita nemijlocit competenta care ii revine cu privire la prestarea unui serviciu public potrivit legii sau actului de reglementare a serviciului public.

Gestiunea directa se poate realiza de catre o autoritate a administratiei publice, de catre structurile cu sau fara personalitate juridica ale acesteia, de catre societatile reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu capital social integral al statului sau al unitatii administrativ-teritoriale infiintate de autoritatile administratiei publice sau alte persoane juridice de drept privat, dupa caz, cu respectarea prevederilor legale.
 

Gestiunea delegata este modalitatea de gestiune prin care prestarea serviciului public se realizeaza in baza unui act de delegare si/sau a unei autorizari din partea autoritatii administratiei publice competente, cu respectarea prevederilor din legislatia privind achizitiile publice, achizitiile sectoriale si concesionarea de servicii, de catre organismele prestatoare de servicii publice, altele decat cele prevazute la art. 591 alin. (2) din Codul administrativ.
 

Asadar, serviciile publice pot fi infiintate de autoritatile publice locale pentru activitati dintre cele care nu pot fi incredintate unor persoane juridice de drept privat si sunt organizate sub forma unor compartimente proprii, cum sunt cele de urbanism, amenajarea teritoriului, autoritate tutelara, stare civila s.a. sau sub forma unor entitati cu personalitate juridica de subordonare locala. Din aceasta categorie pot face parte serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor si serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta, organizate ca institutii publice, cu personalitate juridica, aflate in subordinea Consiliilor locale si Consiliilor judetene.
 

Asadar, la negocierea si incheierea unui contract colectiv de munca este necesar sa se analizeze modalitatea de infiintare a serviciului public, respectiv tipul de  persoana juridica, de drept public sau de drept privat si modalitatea de finantare a cheltuielilor salariale.
 

In aceste conditii, in ipoteza in care serviciul public este institutie publica, devin incidente prevederile art. 138 si art. 138^1 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicata, care stabilesc in mod expres ca, prin contractele/acordurile colective de munca incheiate in sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi in bani si in natura, altele decat cele prevazute de legislatia in vigoare pentru categoria respectiva de personal.
 

Prin exceptie de la prevederile art. 129 alin. (3) contractele colective de munca in sectorul bugetar se negociaza, in conditiile legii, dupa aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite, in limitele si in conditiile stabilite prin acestea.


Drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege in limite precise, care nu pot constitui obiect al negocierilor si nu pot fi modificate prin contracte colective de munca. In cazul in care drepturile salariale sunt stabilite de legi speciale intre limite minime si maxime, drepturile salariale concrete se determina prin negocieri colective, dar numai intre limitele legale. Clauzele cuprinse in contractele colective de munca incheiate cu incalcarea prevederilor art. 138 alin. (1) - (3) sunt lovite de nulitate.
 

Contractele colective de munca se negociaza si la nivelul regiilor autonome, companiilor nationale, asimilate grupurilor de unitati, precum si la nivelul autoritatilor si institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca. In cazul autoritatilor si institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca, contractul colectiv se incheie intre conducatorul autoritatii sau institutiei publice si sindicatele legal constituite si reprezentative, potrivit legii.
 

In contractele colective de munca incheiate la nivel de sector de activitate, pentru personalul din sectorul bugetar, partile vor stabili expres modalitatile de negociere a contractelor colective de munca la nivelul autoritatilor si institutiilor care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca, autoritati/institutii aflate in coordonarea sau in subordonarea autoritatii publice centrale.
 

Prin urmare, dreptul de negociere a unor clauze referitoare la salarizare, chiar si din perspectiva platilor compensatorii, trebuie analizate raportat la tipul entitatii infiintate, public sau privat, actele normative care ii guverneaza activitatea si sursa de finantare a respectivelor cheltuieli, respectiv venituri proprii sau buget local.
Din analiza informatiilor accesibile pe site-ul Ministerului Muncii, intelegem ca la aceasta data nu exista un CCM negociat la nivel de grup unitati servicii publice cultura (http://dialogsocial.gov.ro/grup-de-unitati/), prin urmare, CCM ce se doreste a fi negociat trebuie sa porneasca doar de la limitele minime stabilite prin legislatie specifica.

Pentru entitati bugetare se poate consulta cu titlu de exemplu http://dialogsocial.gov.ro/wp-content/uploads/2019/07/CCM-691-10.07.2019.pdf  CCM incheiat la nivelul directiilor de cultura sau alte astfel de exemple.
 

In ceea ce priveste tipul clauzelor care pot face obiectul negocierii, apreciem ca acestea pot viza timpul de munca si repaus saptamanl, eventuale zile libere pentru evenimente deosebite, formarea profesionala, securitatea si sanatatea in munca, si alte astfel de aspecte. Clauzele referitoare la salarizare ar putea sa se refere la dreptul la tichete de vacanta, tichete de masa, tichete cadou, acordate in temeiul si conditiile legii. Temei legal la nivel primar poate fi reprezentat de legislatia in domeniul salarizarii personalului bugetar, legea bugetului si Codul muncii.
 

Distinct, se pot insera eventuale clauze care sa vizeze acordarea de plati compensatorii insa numai daca acestea sunt precedate de acte normative care reglementeaza aceste aspecte.

 

Raspuns oferit de Alexandra Nedelcu, Expert Legislatia muncii, pentru PortalCodulMuncii.ro