Compensarea concediului de odihna in bani, pentru angajatii bugetari

 de Ioana Stoica  17 Iun. 2014  7493

---

Angajatii din sectorul bugetar vor beneficia obligatoriu de concediul de odihna anual, conform prevederilor Legii 53/2003 – Codul muncii, republicata, ale art. 23 din OG 10/2008, cu modificarile si completarile ulterioare si ale HG 250/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, republicata.

Asadar, concediul de odihna se va efectua in fiecare an calendaristic, integral sau fractionat, potrivit prevederilor art. 6 din HG 250/1992 .
In temeiul art. 8 alin. (1) din acelasi act normativ conducerea unitatii are obligatia sa ia masurile necesare pentru ca salariatii sa efectueze, in fiecare an calendaristic, concediile de odihna la care au dreptul, chiar si in momentele in care sufera de insuficienta de personal.

Programarea concediilor de odihna se va face la sfarsitul anului, pentru anul urmator, de catre conducerea unitatii, cu consultarea sindicatelor sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor.

In cazul in care, din motive justificate/obiective, salariatul nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna potrivit programarii la care are dreptul in anul calendaristic, institutia publica este obligata, cu acordul salariatului, sa acorde concediul de odihna neefectuat, pana la sfarsitul anului urmator, conform prevederilor art. 23 alin (4) din OUG 10/2008.

Atentie! Concediul de odihna neefectuat NU se poate compensa in bani decat in cazul incetarii raporturilor juridice de munca, conform art.23 alin. (5) din OUG 10/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.

Celelalte prevederi din HG  250/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, republicata, cu modificarile ulterioare, raman in vigoare.

Asadar, concediul de odihna se efectueaza in fiecare an, iar efectuarea sa in anul urmator este permisa numai in anumite situatii expres prevazute de lege sau din motive obiective, temeinic justificate, caz in care institutia este obligata sa acorde concediul de odihna (in integralitate sau fractiunea ramasa neefectuata) in cursul anului urmator, pana la sfarsitul acestuia, cu acordul salariatului.  

Conform alin. art. 8 alin. (2) din HG 250/1992 nu exista vina si deci nu se imputa despagubirea platita salariatilor care s-au aflat in urmatoarele situatii:

a) au fost retinuti la serviciu, existand in acest sens o dispozitie scrisa a conducerii unitatii sau institutiei, dupa caz, cu acordul ordonatorului principal de credite. In cazul ministrilor si al altor conducatori ai institutiilor de specialitate ale administratiei publice centrale, aprobarea se da de primul-ministru;

b) nu au putut efectua concediul de odihna programat sau reprogramat in ultimele doua luni ale anului, intrucat in aceasta perioada au fost in concediu medical;

c) s-au aflat in una dintre situatiile prevazute la art. 10;

Astfel, din coroborarea art. 23, alin. (5) si (6) din OUG 10/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, enuntate anterior, cu cele ale art. 144 din Legea 53/2003 – Codul muncii, republicat, rezulta ca, dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor, iar acesta nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari. Intrucat despagubirea prevazuta initial in art. 8 alin. (2) si (3) din HG 250/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare echivaleaza cu o renuntare a salariatului la efectuarea in natura a concediului de odihna, apreciem ca acestea au devenit caduce, fiind abrogate implicit de prevederile legale cuprinse in cadrul OUG 10/2008 si bineinteles in Codul muncii, republicat.  

sursa: portal institutii publice