Zile libere legale pentru angajatii care sarbatoresc Craciunul pe stil vechi

 de Ana Tudor  14 Ian. 2016  4910

---

Salariatii administratiei publice au dreptul garantat la concediul de odihna anual, cu o durata minima de 20 de zile lucratoare.

Angajatii platiti din fonduri publice au dreptul, potrivit Codului Muncii, la concediul de odihna anual, cu o durata minima de 20 de zile lucratoare. In plus, institutiilor publice le revine obligatia de a le acorda zile libere angajatilor cu ocazia sarbatorilor legale.

Vom analiza in continuare o situatie specifica: Avem o institutie publica ce are incadrati angajati care sarbatoresc Craciunul pe stil vechi, adica pe data de 7 ianuarie. Cum procedam in acest sens cu zilele libere pentru sarbatori legale? Ce documente trebuie sa aduca salariatul pentru a demonstra ca sarbatoreste Craciunul pe stil vechi?

Raspunsul expertilor Rentrop&Straton:

Potrivit art. 139 alin. (1) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:
- 1 si 2 ianuarie;
- prima si a doua zi de Pasti;
- 1 mai;
- prima si a doua zi de Rusalii;
- Adormirea Maicii Domnului;
- 1 decembrie;
- 30 noiembrie – Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei;
- prima si a doua zi de Craciun;
- doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
Alin. (2) din acelasi articol prevede ca acordarea zilelor libere se face de catre angajator.
Textul legal citat nu este suficient de clar pentru a naste o interpretare si o aplicare unitara. Pastele, Rusaliile si Craciunul sunt sarbatori religioase crestine, sarbatorite atat in cultul ortodox, cat si in cel catolic la aceleasi date sau la date diferite.

In cazul persoanelor de alta religie decat cea crestin ortodoxa (majoritara in Romania) numarul de zile de sarbatoare religioasa in care nu se lucreaza, ce tin de fiecare cult, ar trebui sa fie egal cu numarul de zile de sarbatoare religioasa crestina in care nu se lucreaza. In aceasta varianta angajatii catolici ar fi liberi de Pastele catolic, iar salariatii ortodocsi de Pastele ortodox.

Intr-o alta interpretare, avand in vedere ca art. 139 din Codul muncii nu precizeaza daca sarbatorile religioase sunt ortodoxe, se poate intelege ca, in loc de doua zile libere de Pasti pot fi de fapt patru atunci cand sarbatorile au loc la date diferite in cultul ortodox si in cel catolic. In aceasta varianta, toti salariatii vor beneficia de patru zile de Paste indiferent de care cult religios apartine. In mod similar se pune problema si in cazul Rusaliilor.

In plus, din textul legal se poate desprinde ipoteza ca salariatii apartinand cultelor care nu sunt crestine beneficiaza si de alte zile libere pe langa cele acordate pentru sarbatorile religioase crestine, pentru sarbatorile specifice cultelor respective. Insa intr-o asemenea interpretare s-ar putea ridica problema unei discriminari pe motive de orientare religioasa.

 Sesizat asupra posibilei discriminari ce decurge din acest text normativ, Consiliul National pentru Combatere discriminarii s-a pronuntat evaziv prin Hotararea 383/2008, mentionand printre altele ca, fiind vorba de o prevedere legala, orice contestare a acesteia pe motiv de discriminare ar trebui sa implice Curtea Constitutionala si nu CNCD.

In consecinta, datorita faptului ca textul legal naste interpretari nenumarate si contradictorii, nu exista nici o aplicare unitara a acestuia.

Obligatia in sarcina angajatorului de a acorda zile libere rezulta din lege, prin urmare apreciem ca suficienta instiintarea angajatorului asupra orientarii religioase a salariatului pentru acordarea dreptului.