Orice eveniment produs in interiorul sistemelor de munca va afecta atat fiecare element, cat si sistemul in ansamblu, datorita caracteristicilor sale.
Astfel distingem urmatoarele tipuri de consecinte ale accidentelor de munca:
A. Consecinte asupra executantului:
- afectarea capacitatii de munca a executantului.
- afectarea celorlati participanti la procesul de munca sub forma pierderii de timp de munca in perioada imediat urmatoare (primul ajutor acordat victimei, pregatirea locului de munca in vederea reluarii activitatii, participarea ca martori la cercetarea accidentului etc.), dar si prin reducerea productivitatii in timp ca urmare a neincrederii in siguranta conferita de locul de munca.
B. Consecinte asupra sarcinii de munca:
- Neindeplinirea sarcinii de munca la timp sau indeplinirea necorespunzatoare a acesteia.
C. Consecinte asupra mijloacelor de productie:
- Deteriorari sau distrugeri de mijloace fixe, materii prime, materiale etc. (cazul exploziilor, incendiilor, proiectarii de corpuri s.a.).
D. Consecinte asupra mediului de munca
- Atat mediul fizic cat si cel social pot fi afectate de accidentele de munca si bolile profesionale.
- Mediul fizic de munca este afectat numai indirect si numai de producerea accidentelor, ca o consecinta a deteriorarii unor echipamente tehnice, a recipientelor, a materialelor utilizate etc., in functie de situatia particulara existenta.
- Mediului social este afectat prin aparitia stresului pentru cei aflati la locurile de munca invecinate cu cel al victimei accidentului sau bolii, neincrederea in politica de securitate si sanatate in munca abordata in intreprindere etc.
Accidentele de munca reprezinta o dificultate economica ,atat pentru angajatori, angajati cat si pentru societate ca intreg, deoarece de cele mai multe ori, costurile suportate de victimele accidentelor de munca sau imbolnavirilor profesionale nu pot fi evaluate. Ba chiar este mai usor si mai eficient sa previi un accident de munca decat sa despagubesti persoana accidentata.
La producerea unui accident sau a unei imbolnaviri profesionale, trebuie luate in considerare si elementele concrete si indiscutabile ce nu pot da nastere interpretarilor. In aceste conditii, la analiza costului total se vor lua in considerare :
1. costul direct cuprinde toate cheltuielile legate de spitalizare, de medicamente, de protezari, de reincadrarea in munca, de readaptare etc. Tot in costul direct se introduc si amenzile, costul pensiilor de invaliditate.
2. costul indirect este greu de evaluat la adevaratele sale dimensiuni deoarece cuprinde :
a) Costurile salariale:
- plata concediului medical;
- ajutoarele sociale;
- plata orelor necesare cercetarii accidentului;
- plata orelor pierdute de salariatii care trebuie sa participe la cercetare in calitate de martori;
- timpul pierdut cu angajarea unui inlocuitor;
- timpul necesar formarii inlocuitorului;
- diverse.
b) Costuri materiale:
- valoarea materialelor pierdute;
- valoarea echipamentelor tehnice deteriorate;
- costul reparatiilor echipamentelor tehnice.
c) Costul serviciilor in situatia in care se impune apelarea la terti.
d) Costuri datorate intreruperii productiei pe perioada dintre momentul producerii accidentului si momentul reluarii activitatii.
e) Costuri diverse (penalizari pentru intarzieri la livrare, alterarea imaginii firmei in randul clientilor, surclasare de produse, penalizari etc.).
Autor:
InfoInstitutii.ro
Redactia InfoInstitutii.ro are un colectiv de 4 autori specializati din domeniul institutiilor publice si legislatiei aferente.
Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de Codul administrativ, salarizarea bugetara, modificarile privind institutiile publice si spetele contabile si fiscale din acest domeniu. Explicam detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile din sectorul bugetar.
Comentarii
Lasa un raspuns
Informatiile scrise aici sunt confidentiale.
Adresa de email data nu va fi publicata niciodata. De asemenea, toate informatiile furnizate nu vor fi partajate cu terte persoane.