de Ana Tudor 06 Dec. 2013 5412 |
Concediul de odihna reprezinta o forma de acordare a repausului necesar refacerii fizice si psihice a salariatului, pentru a-si putea continua in conditii bune raporturile de munca si este reglementat de art.144-153 din Codul muncii si se ofera in mod distinct categoriilor diferite de salariati.
Salariatii bugetari din invatamant beneficiaza de concediu de odihna reglementat de Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr.5.559/2011.
Politistii, ca functionari publici cu statut special, efectueaza concediul de odihna potrivit reglementarilor cuprinse in Hotararea Guvernului nr. 1.578/2002 privind conditiile in baza carora politistul are dreptul la concedii de odihna, concedii de studii si invoiri platite, concedii fara plata, bilete de odihna, tratament si recuperare, publicata in Monitorul Oficial nr. 28 din 20 ianuarie 2003.
O alta categorie de functionari publici o constituie cei din sistemul de penitenciare, care efectueaza concediul de odihna potrivit Hotararii Guvernului nr. 1.946/2004 privind conditiile in baza carora functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare are dreptul la concedii de odihna, concedii de studii, invoiri platite si concedii fara plata, bilete de odihna, tratament si recuperare, publicata in Monitorul Oficial nr. 1.140 din 2 decembrie 2004.
Concediul de odihna al ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor in activitatea din fortele armate este reglementat de Hotararea Guvernului nr. 442/1992.
In cazul salariatilor bugetari este interzisa orice cesiune, renuntare sau limitare a dreptului la concediul de odihna, conform art.144 alin. (2) din Codul muncii.
Durata concediului de odihna pentru salariatii din unitatile bugetare se stabileste in raport cu vechimea, care reprezinta perioada in care s-a prestat activitate in baza contractului individual de munca, potrivit art. 16 alin. (3) din Codul muncii. Salariatii bugetari au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna platit, in raport cu vechimea in munca, astfel:


In afara concediului de odihna, salariatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, care presteaza munci grele, periculoase sau vatamatoare, ori lucreaza in locuri de munca in care exista astfel de conditii au dreptul in fiecare an calendaristic la un concediu de odihna suplimentar, cu o durata cuprinsa intre 3 si 10 zile lucratoare.
Autor: Ana Tudor
Comentarii
Lasa un raspuns
Informatiile scrise aici sunt confidentiale.
Adresa de email data nu va fi publicata niciodata. De asemenea, toate informatiile furnizate nu vor fi partajate cu terte persoane.